Președintele Klaus Iohannis a fost primit, miercuri, de omologul său lituanian, Dalia Grybauskaite, în cadrul vizitei de stat pe care o efectuează la Vilnius.
Cei doi oficiali au avut un tete-a-tete, precum și convorbiri oficiale cu participarea membrilor celor două delegații.
În cadrul unei declarații de presă comună, președintele Iohannis, referindu-se la posibilitatea unor sancțiuni pentru statele membre UE care se opun relocării migranților, a spus că acestea nu ar rezolva nimic și că unele soluții găsite până acum sunt slabe.
Declaraţia președintelui Klaus Iohannis
„Mulţumesc doamnei Președinte Dalia Grybauskaitė pentru invitația de a efectua această vizită de stat în Lituania!
Au trecut 25 de ani de la restabilirea relațiilor diplomatice între țările noastre. Tocmai de aceea cred că este un moment simbolic pentru România şi Lituania.
În cei 25 de ani am parcurs un drum comun, ne-am confruntat cu probleme similare, iar cetățenii noștri au avut și au în continuare așteptări și aspirații foarte apropiate. Societățile noastre s-au transformat din societăți totalitare în societăți deschise, democratice, iar cele două state au devenit membre ale NATO și ale Uniunii Europene.
Au fost ani de transformări profunde, în care şi relaţia bilaterală a evoluat. Putem spune astăzi că am ajuns la etapa de parteneriat puternic între doi aliați cu interese, valori și viziuni comune.
Acest fapt a fost reconfirmat de convorbirile de substanţă pe care le-am avut astăzi cu doamna Preşedinte.
Am discutat aspecte care privesc relația bilaterală, cu principalele dimensiuni – politică, economică și sectorială, dar și teme care se află pe agenda europeană și internațională.
În paralel cu relația politică foarte bună pe care cele două state o au, există un potențial important de colaborare în domenii concrete precum turism, IT, tehnologii noi, agricultură, comerț sau energie.
În acest sens, mă bucur că astăzi voi vizita Centrul de lasere din cadrul parcului tehnologic Sunrise Valley şi că din delegaţia mea face parte domnul profesor Zamfir, directorul proiectului internaţional Extreme-Light Infrastructure – Nuclear Physics de la Măgurele, care va discuta, de fapt, discută și acum deja, cu omologii săi despre aprofundarea cooperării româno-lituaniene în domeniul laserelor.
Există sectoare în care schimburile bilaterale pot fi impulsionate. Lituania deţine o expertiză substanţială în sectorul energetic, în construirea unei economii bazate pe cunoaștere, în parcurgerea cu succes a adoptării monedei euro.
De asemenea, de interes pentru România este modul în care Lituania a gestionat prima sa președinție a Consiliului Uniunii Europene.
Ţinând cont şi de acest context particular, suntem de acord că în domeniul economic există încă un potențial semnificativ de valorificat, iar o mai strânsă cooperare economică va fi în beneficiul ambelor părți.
Discuțiile de astăzi au relevat, de asemenea, poziţii similare pe subiecte importante, precum securitatea regională și Parteneriatul Estic. Împărtășim viziuni apropiate în multe dosare aflate pe agenda Uniunii Europene.
Securitatea continentului și a regiunii este una din priorităţile noastre fundamentale. România și Lituania acționează nu doar ca aliați, ci și ca țări preocupate de evoluțiile regionale, responsabile şi angajate în acest sens, cu o atenţie aparte acordată în special securităţii spațiului care se întinde de la Marea Baltică până la Marea Neagră.
Am analizat împreună cu doamna Preşedinte, în detaliu, agenda Summitului NATO de la Varşovia, de la care ţările noastre aşteaptă decizii prin care să fie întărită securitatea noastră. Cred în importanța dialogului și acțiunii comune împreună cu aliații din Flancul Estic și am evocat în acest sens Formatul București, pe care l-am găzduit în noiembrie 2015.
Am convenit că trebuie să continuăm coordonarea în acest Format, dar și să intensificăm cooperarea bilaterală în domeniul securității. Am reiterat așteptările concrete ale României privind o prezență Aliată robustă, credibilă, cu rol de descurajare, care să fie desfășurată în mod echilibrat pe întregul Flanc Estic al NATO, atât în partea nordică a Flancului Estic, cât și în partea sudică a Flancului Estic.
Am convenit să luăm în calcul implicarea în proiecte comune, concrete, în sprijinul partenerilor estici, prin oferirea de expertiză în procesele de reformă și în eforturile lor de integrare europeană sau euroatlantică.
Am subliniat mai ales importanţa continuării procesului de reformă în spirit european în Republica Moldova, pentru continuarea drumului său spre Uniunea Europeană.
În ceea ce priveşte Ucraina, am analizat situaţia conflictului şi am exprimat poziţia comună privind necesitatea menţinerii sancţiunilor până la aplicarea deplină a Acordurilor de la Minsk.
Am convenit de asemenea că este important să susţinem în continuare Parteneriatul Estic, pe care trebuie să îl revigorăm, dotându-l eventual cu noi instrumente şi politici, astfel încât să îşi păstreze relevanţa de pârghie pentru transformarea europeană a statelor partenere şi pentru apropierea lor, dacă o doresc, de Uniunea Europeană.
În contextul actual, marcat de provocări atât la nivel regional, cât şi european sau internaţional, am examinat şi alte evoluții și fenomene majore care au impact asupra noastră. Am vorbit astfel despre migrație, despre combaterea terorismului, despre securitatea energetică și, evident, despre viitorul Uniunii Europene în ansamblul său. Pentru a aprofunda dialogul sistematic și constant pe aceste teme, ca şi pe alte subiecte de interes comun, cei doi miniştri de externe au semnat un Protocol de colaborare între Ministerele Afacerilor Externe român şi lituanian.
Aştept cu mare interes discuţiile pe care le voi avea astăzi cu Prim-ministrul și cu Preşedintele Parlamentului. Într-un moment în care întreaga Europă este supusă unor serioase provocări, cred că putem colabora cât mai strâns și găsi împreună soluții în atingerea obiectivelor comune, în beneficiul cetățenilor noștri. Vă mulţumesc!”
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.