Fondatorul ziarului Cotidianul este subiectul filmului biografic „Domnul cu papion”, realizat de Lucia Hossu-Longin, ce va fi proiectat duminică, 17 ianuarie, la Centrul Raţiu pentru Democraţie.
Ion Raţiu a încetat din viaţă la 17 ianuarie 2000, la Londra, conform ultimei sale dorinţe fiind înmormântat la Turda.
Programul comemorării începe cu un parastas la Biserica Greco-Catolică „Maria Regina Sf. Rosar” din Turda, continuă cu un parastas la Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” şi cu o rugăciune la mormintele familiei, şi se încheie la Centrul Raţiu pentru Democraţie, unde va fi proiectat filmul „Domnul cu papion”.
Papionul va fi pentru multă vreme asociat cu Ion Raţiu, alături de claritatea sa în gândire, abordarea sa deschisă, manierele impecabile şi eleganţa vestimentară.
Ion Rațiu a fost una dintre cele mai sincere și consecvente voci ale opoziţiei împotriva lui Nicolae Ceaușescu și a regimului căruia s-a opus ani de zile de la Londra, fiind ales în mod democratic liderul Mișcării Românilor Liberi.
Ion Augustin Nicolae Rațiu s-a născut la Turda, în Transilvania, pe 6 iunie 1917, fiind fiul lui Augustin Rațiu, avocat de marcă, primar, prefect regional și stră-stră-nepot al dr.Ioan Rațiu, liderul Partidului Naţional Român care a militat pentru drepturile civile ale românilor din regimul austro-ungar din 1848 până la moartea sa, în 1902.
Un promiţător student la drept, Ion Rațiu pare a fi destinat unei cariere academice, dar în 1938 este ales șef de promoţie la Academia Militară din Craiova și, în aprilie 1940, se alătură serviciilor secrete româneşti. Este trimis la Londra ca și cancelar la Ambasada României în timpul ministrului V. V. Tilea. Decizia mareşalului Antonescu de a-și alia țara cu puterile Axei l-au făcut pe tânărul Rațiu să demisioneze din postul său și să obțină azil politic în Anglia. A câştigat o bursă pentru a studia la Colegiul St. John, Cambridge. În 1945, Ion Rațiu s-a căsătorit cu Elisabeth Pilkington, la Londra.
Scopul lui a fost să lupte ca și candidat al Partidului Naţional Țărănesc în România în 1946, dar liderul partidului, Iuliu Maniu, l-a sfătuit să stea la Londra. În exil, Ion Rațiu s-a aruncat în lupta împotriva comunismului devenind un contribuabil al Serviciului Român al BBC, Radio Europa Liberă și Vocea Americii. În 1957 a fost publicată cartea sa „Politica pentru vest” care a provocat în mod radical părerile contemporane ale vesticilor privind natura comunismului.
Intră apoi în afaceri navale și, mai târziu, în afaceri imobiliare unde acumulează o avere considerabilă. Totuşi, în 1975, an în care a publicat o altă lucrare, “România Contemporană”, Rațiu a decis să-și canalizeze întreaga energie către o Românie liberă. Când Ceaușescu a făcut o vizită în Anglia, în 1978, și a fost investit de către Regină cu titlul de Comandor onorific al Imperiului Britanic, pentru a protesta, Ion Rațiu s-a legat cu lanţuri în fața hotelului unde stătea liderul român.
Ion Rațiu era un sportiv pasionat, carismatic, vorbitor fin și energic a cărui gentileţe, după întoarcerea sa în România, în 1990, i-a adus titlul afectuos și sobru în acelaşi timp de „Domnul Papion” datorită manierelor sale englezeşti dobândite după un exil de 50 de ani în Marea Britanie.
Deşi în anul 1990 a devenit membru al Parlamentului, reprezentând oraşul său natal Turda, Rațiu și-a servit țara timp de mulţi ani atât în Camera Deputaţilor precum și ca Ambasador al României la NATO. Eşecul său de a câştiga președinția a fost o dezamăgire pentru foarte multă lume. Pe străzile din România astăzi se vorbeşte despre Ion Rațiu ca fiind cel mai bun preşedinte pe care România nu l-a avut niciodată.
Ion Rațiu a condus Asociaţia Română din Anglia din 1965 până în 1985 și a avut un rol- cheie în înfiinţarea Uniunii Mondiale a Românilor Liberi unde a fost ales preşedinte în 1984. După căderea lui Ceaușescu, timp de încă câțiva ani a continuat sa susţină publicarea în afara graniţelor României a unei publicaţii lunare, „Românul Liber”, pe care o lansase în 1985.
Ion Rațiu a trecut în nefiinţă la Londra, pe 17 ianuarie 2000, după o scurtă boală, fiind înconjurat de familia sa. Conform dorinţelor sale, trupul său a fost înmormântat în oraşul său natal, Turda. La funeralii au luat parte peste 10000 de persoane, conform Centrului Raţiu pentru Democraţie.
Rațiu are doi copii, Indrei și Nicolae.
”Cred că pot să spun cu toată tăria că mă consider un om fericit pentru că am avut norocul să trăiesc destul pentru a vedea istoria reintrând în matcă şi că mi s-a acordat cea mai mare demnitate, aceea de a-mi sluji ţara. Pe lângă asta, toate celelalte neplăceri, înfrângeri, dezamăgiri le consider bâlbâieli ale unei lumi pe cale de primenire. O lume pe cale să-şi vindece rănile şi să-şi construiască sau să-şi reconstruiască o morală. Optimismul meu robust mă face să cred astfel” – mărturisea Ion Raţiu, cu câteva luni înainte de a muri.
Cotidianul a apărut în 1991 din dorința lui Ion Rațiu ca românii să poată avea acces la o publicație independentă și serioasă. Cotidianul este primul ziar privat național lansat după 1989, anul în care România a redevenit o țara democratică.
Încă un ziar? – Editorialul scris de Ion Rațiu în primul numar din Cotidianul
„N-avem destule deja? Da, avem. Avem 2.000 de titluri, dintre care 50 de jurnale. Zic jurnale intenționat, pentru că ziarele și gazetele sînt publicații periodice, având de obicei apariție zilnică (vezi Dicționarul explicativ al limbii române). Atunci de ce Cotidianul? Răspunsul este simplu. Este vorba despre democrație și profesionalism în gazetărie.
Cetățeanul trebuie informat. Altfel nu-și poate exercita drepturile și îndeplini îndatoririle. Pentru aceasta are nevoie de fapte. Reporterul adună aceste fapte și le expune. El ia un instantaneu, prezintă o problemă. E clar, fotografia nu merită retușată. E clar, toate aspectele problemei, toate situațiile trebuie redate obiectiv. Dar atât. Concluziile să le tragă cititorul. Un gazetar incapabil să facă acest lucru nu rezistă în Occident. Își pierde slujba. Bineînțeles, vom și comenta. Explicit. Vom prezenta opinia noastră, a celor avizați în problema examinată, precum și opinia dumneavoastră, a cititorilor. Însă vom avea grijă să evităm orice confuzie între fapt și opinie. Astfel, zicem noi, vom servi democrația. Iată ce ne propunem!“ Ion Rațiu
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.