Klaus Iohannis, dezlegare la revocarea miniștrilor, PAUZĂ la numiri

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretele prin care a constatat vacantarea posturilor de miniştri de la Ministerul Dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi de la Ministerul Transporturilor. Klaus Iohannis a semnat, joi, decretele de revocare din funcție a vicepremierului Paul Stănescu și ministrului Lucian Șova. Șeful statului nu a semnat însă, și decretele de numire a Liei Olguța Vasilescu și Mircea Drăghici, la Ministerul Dezvoltării, respectiv Ministerul Transporturilor.

„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat joi, 3 ianuarie a.c., următoarele decrete:

•    Decret pentru constatarea vacanței unei funcții de membru al Guvernului prin demisia domnului Paul Stănescu, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administrației publice;
•    Decret pentru constatarea vacanței unei funcții de membru al Guvernului prin demisia domnului Lucian Şova, ministrul transporturilor”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat vinerea trecută că președintele Klaus Iohannis a anunțat-o că nu va da curs numirilor celor două propuneri de la Dezvoltare și Transporturi (Detalii aici).

Pe 7 decembrie, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că Guvernul a „sesizat Curtea Constituţională a României pentru a soluţiona acest blocaj creat de domnul preşedinte”.

Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat că remanierile din ultima perioadă nu au fost făcute pentru o mai bună guvernare, ci „de ochii lumii”, precizând că nu a finalizat încă analiza propunerilor de la Ministerul Dezvoltării – Olguţa Vasilescu – şi Ministerul Transporturilor – Mircea Drăghici.

Pe 21 decembrie, CCR avea să-i dea o lovitură dură președintelui, când a decis că șefului statului nu şi-a exercitat atribuţiile constituţionale când nu a luat act de demisiile a doi miniştri şi nu a constatat vacantarea posturilor.

„Faţă de circumstanţele cauzei, Curtea constată că, începând cu data de 30 noiembrie 2018, când prim-ministrul a comunicat formal Presedintelui cele două demisii din funcţia de ministru, şi până la data pronunţării prezentei decizii, Preşedintele nu şi-a exercitat atribuţia constituţională şi legală de a lua act de acestea şi de a constata, prin decret, vacanţa posturilor, deşi respectivele demisii au devenit, între timp, irevocabile. În concluzie, Curtea reţine că, în ambele situaţii, în ordinea survenirii lor, Preşedintele nu a acţionat în niciun fel, deci nu şi-a exercitat atribuţiile constituţionale prevăzute de art. 85 alin. (2) din Legea fundamentală”, se precizează în motivare.

CCR mai reţine că demisia este un act juridic unilateral de voinţă al titularului funcţiei, nefiind susceptibilă de control sau aprobare, aceasta fiind adusă la cunoştinţă cu scopul de a se lua act de ea.

„Acest termen de 15 zile stipulat la art. 6 din Legea nr. 90/2001 are o dublă valenţă, fiind instituit atât în favoarea autorului său, în sensul că o poate retracta până la împlinirea lui, dacă autoritatea nu a luat încă act despre demisie, cât şi în favoarea autorităţii, spre a avea timp să ia la cunoştinţă. Dincolo de acest termen, un demisionar nu poate fi menţinut în funcţie împotriva voinţei sale. Prin urmare, în caz de demisie, Preşedintele României, la propunerea prim-ministrului, care înaintează demisia şi îi solicită rezolvarea acesteia, urmează să ia act de demisie şi să declare vacantă funcţia de membru al Guvernului de îndată, respectiv de la data la care a fost încunoştinţat de către prim-ministru şi în considerarea termenului de 15 zile în care demisia devine irevocabilă”, explică Curtea Constituţională.

Referitor la refuzul preşedintelui de numire în funcţia de membru al Guvernului la propunerea prim-ministrului, CCR reţine că, potrivit jurisprudenţei anterioare, şeful statului are dreptul de a refuza motivat numirea propusă ori de câte ori constată că nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate şi poate refuza motivat, o singură dată, pe criterii „ce ţin de corespunderea persoanei în funcţia propusă”.

„Preşedintele României nu are dreptul la o proprie opţiune în cadrul mecanismului constituţional de numire existent; la rândul său, prim-ministrul nu poate reitera propunerea de numire în funcţia de ministru, în sensul că nu poate indica aceeaşi persoană pentru aceeaşi funcţie, la acelaşi minister”, se menţionează în motivare.

În ceea ce priveşte motivarea refuzului de numire, Curtea reţine că aceasta trebuie să fie exprimată „clar şi fără echivoc”, în formă scrisă, pentru a se înţelege motivele şi criteriile pentru care a refuzat propunerea. Lipsa totală a motivării sau o exprimare ambiguă şi imprecisă „este improprie rigorilor specifice demersurilor şi procedurilor inter-instituţionale”.

„În cazul de faţă, Curtea observă că lipseşte un act formal de motivare a refuzului Preşedintelui, iar exprimarea sa publică, prin intermediul unor declaraţii de presă sau răspunsuri orale, potrivit cărora persoanele propuse de prim-ministru pentru funcţia de ministru sunt ‘nepotrivite’, are un caracter confuz, deoarece nu se pot deduce criteriile în funcţie de care a fost efectuată evaluarea Preşedintelui”, arată CCR.

Referitor la timpul pe care preşedintele îl are la dispoziţie pentru a-şi exprima în scris motivele refuzului numirii în funcţie, CCR consideră că lipsa unui termen expres prevăzut în Constituţie nu poate constitui un argument pentru tergiversarea „sine die” a prezentării motivelor, în condiţiile în care obligaţia motivării subzistă. Astfel, preşedintele trebuia să-şi motiveze refuzul concomitent cu anunţarea deciziei sale de a nu da curs propunerii de numire.

„Prin refuzul Preşedintelui României de a emite decretele de revocare din funcţie a doi miniştri şi/sau de a emite decretele de constatare a vacantării funcţiilor de ministru ca urmare a demisiilor celor doi miniştri s-a creat un blocaj instituţional, ce nu îşi poate găsi rezolvarea decât pe calea soluţionării prezentei cereri de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională. Incertitudinea componenţei Guvernului afectează, în general, exercitarea rolului Guvernului, cu atât mai mult în contextul specific speţei de faţă, respectiv imperativul elaborării, de către fiecare minister, a proiectului de buget pentru anul 2019, precum şi cel al preluării şi exercitării de către România, din ianuarie 2019, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene”, a constatat Curtea Constituţională.

Anterior, Lia Olguța Vasilescu, refuzată de Klaus Iohannis pentru Ministerul Transporturilor și propusă de PSD pentru Ministerul Dezvoltării, declara că președintele ar vrea să forțeze declanșarea procedurii de suspendare din funcție. „Probabil asta vrea să provoace. Nu cred că e cazul să-i facem această plăcere. Zic că trebuie să așteptăm votul popular și s-ar putea să nu-i placă”, a declarat Vasilescu, la Antena 3. Fostul ministru l-a acuzat pe președinte și că „încearcă să blocheze activitatea Guvernului”.

Prima reacție din PSD la decizia lui Iohannis

Secretarul general al PSD, Codrin Ștefănescu, a declarat, joi, pentru Mediafax, că social-democrații nu au abandonat ideea de a depune pe numele președintelui Klaus Iohannis o plângere pentru trădarea interesului național și încă analizează oportunitatea suspendării din funcție a șefului statului.

”Această idee (a depunerii plângerii pentru trădarea interesului național – n.r.) nu a dispărut. Se discută inclusiv variante legate de suspendarea lui Klaus Iohannis, pentru că nu poți să mergi la nesfârșit cu un președinte care pur și simplu nu vrea să-și exercite mandatul, în condițiile în care trebuie să aplice legile, Constituția și deciziile CCR, pe care le încalcă fără nicio problemă. Concluzia pe care o tragem noi este că Werner Klaus Iohannis dorește cu ardoare să fie suspendat – habar nu am cine dintre consilierii lui sau ce consultanți interni sau externi l-au învățat strategia asta, dar care este foarte proastă pentru că, blocând tot, nu poți să te mai gândești la viitorul mandat de președinte sau de candidat, ci te gândești la cât suferă o națiune întreagă prin ceea ce face el. Aceste acte de sfidare sunt decizii anti-interesul național”, a spus Codrin Ștefănescu.

El a mai spus că președintele Iohannis a semnat decretele pentru vacantarea funcțiilor de la Transporturi și Dezvoltare Regională fiind obligat de Curtea Constituțională.

”A semnat decretele pentru l-a obligat Curtea Cobnstituțională, dar deși Curtea a spus de îndată, la el a însemnat aproape 20 de zile. După decretul de vacantare a celor două posturi de miniștri nu a nominalizat propunerile pe care le-a făcut primul ministru. Prin urmare avem în momentul de față conducerea rotativă a Consiliului Uniunii Europene și două posturi miniștri lipsă, adică lșa reuniunile consiliilor de miniștri pe zona de Transporturi și Dezvoltare România nu o să aibă pe nimeni. Werner Klaus Iohannis face în continuare ceea ce și-a propus să facă, adică să saboteze nu guvernul României sau coaliția care guvernează, ci România întreagă, pentru că presa europeană și internațională nu vorbește despre președinția rotativă preluată de PSD, ci de România, iar ceea ce face el e împotriva intereselor naționale. Acesta este un punct suplimentar în privința trădării interesului național”, a adăugat liderul PSD.

Liviu Dragnea le-a cerut, în decembrie, deputaţilor Mircea Drăghici şi Florin Iordache, cu sprijinul ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, să depună plângere pentru înaltă trădare împotriva lui Klaus Iohannis.

„Pe deasupra tuturor este Iohannis, care într-un mod prin care trădează interesele României, spune de foarte mult timp că Guvernul României, că România, nu este pregătită să preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Asta este act de trădare a intereselor naţionale ale acestei ţări practicat de Klaus Werner Iohannis. Domnule Drăghici. Domnule Mircea Drăghici, împreună cu domnul Iordache, care este prieten la cataramă cu domnul Iohannis, şi cu sprijinul de specialitate a domnului Toader, va rog ca după anul nou, să depuneţi acea plângere pentru înalta trădare împotriva lui Klaus Werner Iohannis. Sprijin de specialitate, sprijin de specialitate, noi tot ce facem PSD, facem la vedere. Sunt lucruri pe care nu le facem şi pentru care suntem puşi să dăm socoteală, dar pentru alte ape care le facem. România, oameni buni, stimaţi colegi, are nevoie de o voce sănătoasă, de o voce clară, o voce puternică, o voce românească, care să spună Europei, care să spună lumii ce se întâmplă în această ţară, ce vrem să facem în această ţară, ce facem pentru români, ce facem pentru capitalul românesc şi pentru economia românească”, a spus atunci Dragnea.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.