Cum se face mierea? Care este procesul prin care se obține nectarul zeilor? Așa cum se știe, există numeroase varietăți de miere, iar între o miere cremoasa și fină de primăvară și o miere de brad, lichidă și cu un gust pronunțat, există mari diferențe date de caracteristicile pe care unii le pot aprecia sau nu. Albina face totul, munca de apicultor constă în cea mai mare parte în extragerea ei mecanică din alveole, urmând apoi procesul de «odihnnire» pentru a fi filtrate impuritățile.
Omul și albinele trăiesc o poveste milenară
Albinele de vară trăiesc 5 sau 6 săptămâni, pe când cele de iarnă până la 6 luni, astfel, acestea sunt cele care păstrează colonia în viață, în anotimpul rece, ieșind doar primăvara când își aduc o ultimă contribuite, aceea de a hrăni primii «pui» înainte de a muri. Regina poate trăi până la 5 ani. În perioada în care o parte dintre albine părăsește stupul pentru a crea o nouă colonie, acestea se hrănesc cu miere pentru a avea o rezervă suficientă celor câteva zile de «șantier». Se spune că albinele ne recunosc, fapt demonstrat de câteva ori, când apicultorii purtau haine diferite sau erau impregnați de anumite mirosuri. Se mai spune că atunci când un apicultor moare, albinele părăsesc stupul dacă acesta nu este învelit cu o pânză neagră. Bătrânii își amintesc că la decesul unui țăran apicultor, roiul de albine s-a adăpostit în clopotul bisericii. Adevărat sau nu, cert este că omul și albinele trăiesc o poveste intensă, milenară, ceea ce naște dorința de a pătrunde în universul lor complex și misterios.
Stupina Turistică «Miere Sinceră» proiect unic în România
Oricine, poate, a văzut roiuri de albine zumzăind în jurul unui copac, în scorbura acestuia sau sub streașina unei case. Cei mai mulți se sperie privindu-le ca pe un potențial pericol, însă există și mulți alții care și-ar dori să intre în tainele acestor insecte a căror inteligenţa a devenit obiect de studiu pentru cercetători. Acesta a fost și unul din motivele pentru care apicultorul prahovean Mihail Apostolescu a dezvoltat un proiect extrem de atractiv și singurul din România, care dorește să deschidă publicului larg lumea apiculturii. Este vorba de o stupina turistică în cadrul căreia toți cei interesați de drumul mierii de la floare până la recipientul de pe masă vor putea vedea acest proces începând de la albinele care depun mierea în fagure, descăpăcirea fagurilor și centrifugarea lor până la obținerea miereii propriu-zise.
«Credem că este interesant să avem la Stupina turistică și un mic muzeu al albinăritului, în care vor fi expuse adăposturile pentru albine de la coșniță și buduroi până la stupul din sticlă. De asemenea, proiectul va include și un spațiu special amenajat în care vizitatorii vor putea face terapie cu aerosoli din stup», afirmă apicultorul.
Absolvent de Matematică-Fizică, Mihail Apostolescu a predat în calitate de profesor în București, însă, în același timp, s-a ocupat, la sfârșitul săptămânii, de câțiva stupi pe care ii primise cadou de la fratele său, pasionat de apicultură și care i-a insuflat dorința de a pătrunde în universul miraculos al albinelor. După ce a renunțat la activitatea de profesor și s-a apucat serios de apicultură, mărind numărul stupilor, Apostolescu a participat la o mulțime de târguri și expoziții cu o gama de peste 30 de produse apicole. În 2006, înființează Asociația Apicolă „Valea Prahovei”, iar în 2007 Târgul Mierii, din Câmpina, poate cel mai important târg de acest gen din țară.
Din păcate, proiectul „Stupina turistică“, pentru care a obținut în 2016 din partea OMV-Petrom o finanțare de 35.000 de euro, prin programul „Fabricat în Țara lui Andrei“, nu este încă finalizat.
« Proiectul a presupus foarte multe etape, în timp, pe care le-am urmat în mod firesc, a venit, însă, momentul obținerii terenului. După o perioadă de căutări am reușit să găsesc terenul cu ieșire la drum, (în apropiere de DN 1, ieșirea din Câmpina), conform cerințelor programului de finanțare. Din păcate solul pe care urma să fie ridicată casa din lemn era pe un pat de sare, deci nesigur, instabil. A trebuit să renunț la structura de lemn a casei în favoarea unor containere deși, împreună cu arhitectul, gândisem o construcție temporară, demontabilă, din bârne de lemn. Comisia de Urbanism ne-a respins ideea, așa încât am apelat la containere. Modul în care vom îmbrăca acest imobil vor da aspectul unei case țărănești“, afirmă Mihail Apostolescu.
Stupul-carte, manual 3D ce dezvăluie viaţa în comunitate a albinelor
Schimbarea planului de construcție a dus la epuizarea fondurilor, însă apicultorul caută încă, soluții. S-a gândit să meargă în școli cu un alt proiect : « Școala altfel-școala stupului » cu cea mai recentă invenție a sa, stupul-carte, un material didactic senzaţional care arată exact cum se desfăşoara viaţa într-o comunitate de albine.
« Am dus în școli un stup-carte. Modelul este inspirat dintr-o carte de apicultură celebră, un fel de biblie a stuparului, care amintește de mai multe tipuri de stupi printre care și acela în formă de carte. Acest manual al stuparului a fost editat în anii ‘40 și nu are niciun desen. Am creat acest stup cu vitrine curbate, de sticlă, care permite acționarea ramelor din exterior. Copiii dintr-o școală din Brașov au fost gazdele acestui stup timp de 3 ore și și-au manifestat entuziasmul punând foarte multe întrebări, interacțiune care m-a bucurat și m-a făcut să retrăiesc emoția din perioada profesoratului », a subliniat Apostolescu.
Tot în pregătirea lansării primei stupine turistice din România, asociația inițiază o campanie de strângere de fonduri care dă prilejul oamenilor de a înfia o familie de albine la stupina turistică « Miere Sinceră». O altă varianta este aceea de a avea într-un loc public, o societate, de exemplu, un stup cu albine, o construcție specială, sigură, cu 1-2 pereți de sticlă, perfect funcțional, conectat la exterior prin intermediul unui tub transparent. Experiența ar aduce cu ea o incursiune în lumea albinelor: de la cum aduc polenul, unde și cum depun nectarul în stup, cum acumulează rezervele, cum eclozionează puietul de albine, etc. Astfel, printr-un program informatic se poate observa dacă albinele au nevoie de hrană sau dacă stupul s-a umplut și trebuie extras. Procesul extracției poate avea loc la sediul companiei, în prezența celor interesați.
România a ajuns, conform datelor centralizate la nivel european, țara cu cea mai mare producție de miere din Uniunea Europeană cu peste 35.000 tone de miere de albine. Pe locurile următoare se situează Spania, cu 32.200 tone, și Ungaria, cu 30.700 tone.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.