România, la un pas să piardă 10 miliarde €

Vineri, 6 iulie, este ultima zi în care deputații din Comisia de industrii, Comisia de administraţie şi Comisia de buget finanţe pot depune amendamente la Legea offshore, act normativ prin care se poate ceda dreptul de exploatare a gazelor din Marea Neagră în schimbul unor redevențe mici, care ar provoca pierderi la bugetul public de ordinul a cel puțin 10 miliarde de euro.

În cadrul dezbaterilor de până acum, petroliștii și politicienii nu s-au înțeles, discuțiile împotmolindu-se la capitolul taxare. Companiile petroliere care au concesiuni pe platoul continental autohton al Mării Negre, OMV Petrom, ExxonMobil, Lukoil, Carlyle, cer să fie scutite de impozitul pe veniturile suplimentare rezultate din dereglementarea prețurilor de vânzare a gazelor de către producători către furnizori, în cote de 60% și 85%. Acestea își justifică doleanța invocând că investițiile în offshore (pe mare) sunt semnificativ mai mari și mai greu de recuperat decât cele din onshore (pe uscat). De asemenea, petroliștii vor să se mențină nivelul de redevență stabilit prin Ordinanța de Urgență 160/1999, care stipulează că “pe perioada derulării acordului petrolier, vor fi aplicabile reglementările fiscale existente la data semnării acestuia“. Politicienii, în schimb, doresc să impună celor care caută hidrocarburi în Marea Neagră să achiziționeze bunuri, servicii și lucrări de la companii înregistrate în România al căror capital să fie deținut în proporție de peste 25% de persoane fizice și juridice române, precum și ca cel puțin 25% din numărul de angajați utilizați de companii la operațiunile din Marea Neagră să fie cetățeni români cu rezidență fiscală în România. În felul acesta, se elimină practica repatrierii profiturilor de către companiile multinaționale.

În prezent, există o formă de lege adoptată de Senat care prevede că redevența ar urma să fie de până la 13% din valoarea efectivă a gazelor, însă fără vreo impozitare suplimentară a profiturilor. Petroliștii sunt satisfăcuți de această prevedere nu și deputații. Reprezentanții Comisiei de Industrii a Camerei nu sunt de acord cu cererile petroliștilor întrucât, susțin ei, acestea ar reduce prea mult beneficiile statului român de pe urma exploatărilor de gaze din Marea Neagră. Proiectul existent la Camera Deputaților  garantează companiilor petroliere că, în afara redevenţei actuale, statul român nu va mai impune vreo taxă cât timp există acordurile petroliere. În cazul în care va fi impusă totuși o taxă, statul român va fi obligat să restituie banii firmelor, la cerere, în fiecare an. În schimb, companiile petroliere sunt obligate să lucreze cu firme româneşti şi să angajeze forţă de muncă locală. Ce înseamnă de fapt aceste prevederi? România renunță la impozitarea veniturilor suplimentare în cazul exploatărilor din Marea Neagră. În plus, redevențele (adică obligația plătită de petroliști statului român pentru dreptul de folosință a perimetrelor petroliere din Marea Neagră) vor fi înghețate la nivelul acestui an pentru că pe perioada exploatării nu se vor mai putea umbla la aceste taxe.

În ultimele luni, companiile petroliere și politicieni din statele de unde provin respectivele societăți au venit la București sau au dat semnale prin care au cerut autorităților române să grăbească legea offshore în condițiile dorite de concesionarii perimetrelor. La începutul anului, ședul OMV, Rainer Seele, a subliniat la Palatul Cotroceni, într-o întâlnire avută cu președintele Klaus Iohannis, „nevoia de predictibilitate a cadrului fiscal și legislativ, care trebuie să susțină performanțele companiilor”. „În ceea ce privește parteneriatul dintre OMV-Petrom și Exxon-Mobile pentru exploatarea perimetrului Neptun Deep, acesta continuă să reprezinte un interes major, atât pentru statul român, cât și pentru investitori”, a spus Seele. Austriecii de la OMV sunt acționarii majoritari ai OMV Petrom. OMV Petrom exploarează împreună cu americanii de la ExxonMobil apele adânci ale Mării Negre românești și sunt pe cale să înceapă exploatările unui zăcământ care a putea spori producția națională de gaze cu 50%. Luna trecut a fost foarte încărcată de evenimente diplomatice. Wess Mitchell, adjunctul secretarului de stat al SUA pentru Europa și Eurasia, aflat la București, a declarat că Washingtonul urmărește îndeaproape evoluțiile. „Sperăm ca Parlamentul să adopte o lege a offshore-ului care să încurajeze investițiile prin mecanismele legate de taxe și prin modul în care este structurată”, a spus acesta. ExxonMobil nu sunt singurii americani implicați Marea Neagră românească. Carlyle International Energy Partners  a finalizat în 2016 preluarea operaţiunilor din România ale companiei petroliere canadiene Sterling Resources prin intermediul societăţii Black Sea Oil & Gas. “Portofoliul companiei este alcătuit din trei perimetre deţinute în platforma continentală a Mării Negre, având o suprafaţă totală de 5.000 km2: XIII Pelican, XV Midia (Mică Adâncime) şi EX-25 Luceafărul, care conţin descoperirile de gaze Ana, Doina, Luceafărul şi Eugenia“, a anunţat compania. Black Sea Oil & Gas arată că se va concentra „îndeosebi asupra depăşirii provocărilor cu care se confruntă proiectele de dezvoltare offshore din Marea Neagră şi identificării unor noi oportunităţi în România şi în regiune“. Tot în iunie, viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, Ana Birchall, a avut întâlniri la nivel înalt cu doi membri proeminenți ai cabinetului SUA, secretarul de stat Mike Pompeo și secretarul energiei, Rick Perry. Cei doi oficiali au discutat printre altele și despre importanța prezenței companiilor americane în sectorul energetic românesc. „În cadrul întrevederii cu secretarul energiei Rick Perry, au fost discutate dimensiunile principale ale cooperării în domeniul energiei, valorificarea resurselor energetice de la Marea Neagră, aspecte privind securitatea energetică regională și dezvoltarea proiectelor de transport și interconectivitate, cu accent pe proiectul BRUA (coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria). Totodată, vicepremierul Ana Birchall a reiterat angajamentul ferm al Guvernului României pentru asigurarea unui climat investițional transparent și atractiv pentru companiile care investesc în domeniul energetic, prin proiecte de diversificare a surselor și rutelor de transport al energiei.” Pe 28 iunie, ambasada SUA în România o citează pe Sandra Oudkirk, secretar asistent adjunct pentru diplomație energetică în cadrul Departamentului de Stat al SUA: „România are o oportunitate extraordinară de a adopta o legislație care să permită exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră”. Cu o zi înainte, Kristof Terhes, CEO al transportatorului maghiar de gaze FGSZ, echivalentul Transgaz, a criticat întârzierea legii offshore, pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Și în ultima zi a lunii iunie, ambasada SUA în România a distribuit o parte din mesajul transmis de Departamentul de Stat american la finalul Conferinței Mondiale a Gazelor: „Resursele românești de hidrocarburi din Marea Neagră reprezintă o promițătoare și încă nevalorificată sursă de energie care ar întări piețele de energie și securitatea energetică a regiunii. Urmărim îndeaproape evoluțiile pe măsură ce Parlamentul și Guvernul României elaborează legislația care va asigura cadrul fiscal și legal stabil de care este nevoie pentru ca firmele din domeniul energetic să investească în exploatarea acestei resurse.”

Pentru a-și întări ideea că nivelul de taxare din acest moment este suficient și că nu trebuie mărit, petroliștii au venitu cu un studiu realizat de Deloitte România, care arată că rata medie efectivă a redevențelor și a altor impozite similare din România în sectorul upstream de petrol și gaze naturale a crescut în 2016 la 17,4%, în timp ce media din statele europene a scăzut la 8,8%. „O imagine de ansamblu asupra redevențelor și impozitelor similare. Sectorul upstream de petrol si gaze în Europa”. Începând cu anul 2017, pe fondul eliminării impozitului pe construcții speciale, rata medie efectivă a coborât în România la 13,9%. „Studiul Deloitte România privind redevențele și impozitele similare, aflat la a patra ediție în acest an, analizează cum au evoluat ratele efective de taxare în Europa în 2016 și ce prevede regimul fiscal al fiecărui stat în acest sector. Pentru România am inclus și datele pentru 2017, în care rata efectivă de taxare a scăzut, după ce în anii anteriori înregistrase majorări succesive. Reducerea a fost determinată în principal de eliminarea taxei pe construcții speciale de la 1 ianuarie 2017. Studiul reprezintă o documentare detaliată utilă pentru publicul interesat să aibă o imagine de ansamblu asupra taxării specifice din industria de petrol și gaze”, a declarat Vlad Boeriu, Partener Deloitte România.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, susține că trebuie găsit un echilibru între interesul României și cel al companiilor. „Eu am o frământare mult mai mare pentru legea offshore-ului (…) Discutăm despre România care poate fi o țară independent energetică. Poate fi o sursă de putere pentru România, pentru că poate fi un hub energetic, o sursă de venituri, de posibilitatea ca muncitori români să poată să aibă locuri de muncă bine plătite. Trebuie să luăm niște decizii foarte importante. (…) Trebuie să avem curajul, tăria, înțelepciunea să găsim echilibrul corect între interesul nostru și al companiilor”, a spus Liviu Dragnea. Acesta a adăugat că „ce ne interesează foarte mult este ca nu toată cantitatea de gaze să plece din România”. „Așa ceva este inacceptabil. La asta nu se poate ceda. Trebuie să punem în lege o cotă importantă de gaze care să fie vândută pe piața românească. Nimeni nu poate ierta pe nimeni dacă gazele traversează România și contribuie la dezvoltarea tărilor din jur”, a mai spus Liviu Dragnea.