Legea pensiilor dublează impactul bugetar patru ani

Impactul bugetar al noii legi a pensiilor va fi de 8,4 miliarde de lei în 2019, 25,28 miliarde de lei în 2020, 58,57 miliarde de lei în 2021 și 81,8 miliarde de lei în 2022, conform notei de fundamentare a ultimei variante a proiectului de act normativ. În acest an, de exemplu, statul român plătește 61,5 miliarde de lei pentru pensii. Proiectul prevede creșterea treptată a punctului de pensie la 1.265 de lei de la 1 septembrie 2019, la 1.775 de lei de la 1 septembrie 2020 și la 1.875 de lei de la 1 septembrie 2021. Din 2022, valoarea punctului de referință crește anual cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

Priectul de lege supus aprobării își propune ca, din sistemul de pensii din România, să fie eliminate inechitățile dintre beneficiarii sistemului, respectiv atât între genuri cât și pentru fiecare tip de gen, precum și dintre categoriile de persoane care au desfășurat activitatea în aceleași condiții de muncă și cu un nivel de salarizare relativ similar, indiferent de anul pensionării. Totodată, prin acest proiect este definit pensionarul ca fiind persoana care beneficiază de pensie de asigurări sociale și a realizat cel puțin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum și nevăzătorii de asigurări sociale care au realizat o treime din stagiul complet de cotizare. Se extinde sfera perioadelor necontributive asimilate stagiilor de cotizare prin valorificarea perioadei de master și doctorat în plus față de studiile universitare la zi, stagiul militar, pensia de invaliditate, concediul medical, celui pentru creșterea copilului, șomajul indemnizate, deportării, prizonieratului și detenției politice. Studiile universitare, master, doctorat se valorifică la stabilirea drepturilor de pensie doar pe durata normală de studii. Condiția pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pensionarii care au stagiul de cotizare mai mic de 15 ani pot opta între pensie şi indemnizaţia socială la data intrării în vigoare a legii.  Pensionarii care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare, iar dacă suma rezultată din calcul este sub indemnizaţia socială pot opta pentru această din urmă prestaţie de asistenţă socială.

Proiectul de lege cuprinde reglementări potrivit cărora dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se situează sub nivelul pensiei minime se acordă cuantumul pensiei minime. Astfel, pentru pensionarii sistemului public de pensii cu domiciliul în România, se instituie praguri minime şi maxime. Pensia minimă reprezintă un prag minim al cuantumului pensiei şi se stabileşte în procente, minim şi maxim, din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, în funcţie de stagiul de cotizare realizat, astfel: procentul minim este de 45%, aferent stagiului minim de cotizare, la care se adaugă câte 1% pentru fiecare stagiu de cotizare realizat peste 15 ani, fără a depăşi procentul maxim de 75%.   „De la data intrării în vigoare a legii, pentru pensionarii cu vechime în muncă cuprinsă între 10 – 15 ani, cuantumul pensiei minime reprezintă 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime mai mare cu 10 ani se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară”.

Proiectul de lege reglementează valorificarea, la determinarea cuantumului pensiei a sumelor încasate cu titlu de acord global, sporuri, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte drepturi de natură salarială. În situaţia în care venitul total nu poate fi dovedit, se acordă o majorare a punctului lunar cu 10%, din oficiu, pentru perioada 1 februarie 1975 – 1 aprilie 2001. Dacă pensionarul prezintă adeverinţe din care reiese un procent mai mare de 10%, se acordă suma rezultată la recalculare.  Dacă după recalcularea pensiei în raport de veniturile dovedite în baza adeverinţelor prezentate rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată potrivit legii. Referitor la formula de calcul a pensiilor, proiectul de lege cuprinde reglementări potrivit cărora cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte cu valoarea punctului de referinţă.   Numărul total de puncte este suma punctajelor lunare împărţit la 12 luni.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4598 Articole
Author

7 Comentarii

  1. Eu cred ca Legea asta a pensiilor NU va ajunge sa fie pusa in aplicare!
    Oricum, comparand cu Programul de guvernare initial, Datele de crestere a Punctului de pensie au tot fost amanate; INITIAL, in Programul de guvernare, Punctul de pensie crestea in 2019 la 1265 Lei incepand cu 1 Aprilie, iar in 2020 erau 2 Cresteri ale punctului de pensie: una la 1450 Lei ncepand cu 1 Aprilie 2020 si ultima din 1 Octombrie 2020 la 1775 lei!
    Mai mult, au facut ceea ce nici Basescu NU a facut: au Eliminat si NU mai apare in Noua Lege a Pensiilor acea Prevedere care spune ca Punctul de Pensie e 45% din Salariul mediu Brut pe Economie!
    Desi aceasta Prevedere a existat in Programul de guvernare cu care PSD i-a pacaliit pe pensionari si i-a momit la vot!
    Acum, Pensionarii, supatari pe PSD, au anuntat AZi ca vor iesi MAINE la protest in fata Guvernului si ca Olguta a REFUZAT sa-i primeasca in Audienta cu aceasta cerere!
    Uite ce spune Stirpesurse.ro:
    https://www.stiripesurse.ro/probleme-uria-e-pentru-psd-pensionarii-ies-in-strada-miting-in-fa-a-guvernului_1295113.html

    Varza le-au facut, le-au tot amanat, NU cred ca Legea va intra in aplicare, niciodata!

  2. Daca nu se umbla la excrocheria cu pensiile speciale, la interzicerea ca un pensionat special sa se angajeze tot la stat si sa cumuleze pensia cu salariul, nu facem nimic. Pentru ce sa ia asemenea pensii uriase toti lenesii, plimbatorii de hartii si de somn dintre militari, magistrati si alti privilegiati ai soartei fara sa fi miscat nimic. Dar nu le ajunge norma de hrana, chirie decontata, haine si tot felul de sporuri? De ce nu primesc si ceilalti angajati spor de hrana si alte avantaje, decontarea chiriei, cu ce e mai important un militar sau magistrat care arde gazul de pomana la munca si un muncitor in domeniul privat sau la stat, ce, militarul are doua guri? Si mai lasati-ma cu sacrificiile facute de militari si alti privilegiati, ce sacrificiu e ala sa vii la munca 7:30 si sa pleci la 15:30, la 12 ore muncite stai 24 acasa sau 24 cu 48, ca nu trag la plug iar in caz de ceva nenorociri suntem ca pe timpul lui Burebista, tot la furci si topoare ajungem, chiar daca avem generali si colonei mai ceva ca armata americana, de securisti nici nu mai vorbesc. Inechitatea intre aceste doua categorii de oameni este foarte mare si nu are nici o legatura cu importanta muncii lor, asta in afara de tot felul de putori care paraziteaza prin consiliile de administratie si alte institutii inutile ale statului roman. Cum explica ca unul care a fost portar la unitate militara, de doua ori pe ani mergea la tragere, se pensioneaza la 48 de ani si are pensie de 8000 lei iar unul care a muncit 35 de ani in fabrica, se pensioneaza la 62 si primeste 1300 lei pensie, eu nu cred ca militarul merita atatia bani doar ca a stat pe o banca in fata unitatii pazind-o de inamici inventati in vreme ce altii construiau fabrici si drumuri.

    • Armata trebuie desființată. N-avem nevoie de niște militari care merg la trageri de două ori pe an după care iau pensie specială. Nu avem nevoie deloc de militari. Suntem bine dotați cu furci și topoare, dacă va fi cazul. Dar nu va fi. Cui îi trebuie să ocupe o țară de ignoranți, tâmpiți și cretini? PS – ar trebui desființate toate pensiile. Ce e aia să primești pensie? Să fie plătiți doar cei care muncesc. Punct.

  3. alooo, nu mai puneţi botu’ la gargara asta împuţită, repet, o să fie 1265 de lei punctu’, o să tracă alegerile şi gata, coliva şi colbul peste o lege născută moartă…da’ pensiile speciale duduie, nu glumă şi-o să mai intre la plată două noi categorii de speciali, în curând…votaţi boilor, votaţi, iar dacă n-aveţi bani ca să intraţi în bistroul nostru, treceţi pe lângă noi zâmbind, ca să nu ne stea caviaru’n gât…

  4. Ce contează impactul bugetar? Eu să am pensie cât mai mare și voi alege PSD. Copii și nepoții dacă n-au fost inspirați să se nască cu juma de secol mai devreme n-au decât să muncească și să plătească datoriile patriei până le-or ieși ochii. Mă rog, dacă o mai exista țara asta… Important este că eu sunt fericit, aleg Dragnea și Olguța. Bineînțeles dacă nu intră la pușcărie până la alegeri. „Trei iezi cucuieți, Usa mamei descuieti! Ca mama v-aduce voua, Pensie recalculată, Datorie multiplicată…” Să plătească ăștia tineri și căpoși care nu vor să voteze PSD!

  5. Si dac o sa te inseli o sa mai postezi si alte prostii in toate domeniile in care nu te pricepi deloc.

  6. 1. Toate pensiile speciale trebuie desfiintate .
    2. Actualii pensionari , majoritatea , s-au nascut inainte de razboi , in timpul razboiului si in perioada imediata dupa razboi si au indurat toate privatiunile din acele timpuri .O copilarie nefericita .
    3. La maturitate , in regimul comunist , au muncit si platit pensiile parintilor lor , au platit pentru cresterea copiilor , pentru educatia lor , pentru sanatatea lor si pentru toate celelalte cheltuieli ale societatii.Au trait o buna parte a vietii intr-o societate oprimanta , fara speranta.
    4.Dupa 1989 , pensionarii au fost categoria sociala cea mai defavoritata . Erau vulnerabili .
    5.Cei care muncesc acum au la randul lor datoria sa plateasca pensiile parintilor si pentru cresterea copiilor .Nimic nu e usor , dar speranta este alta .
    6. Nu cred ca este echitabil ca pensia medie a militarilor ,a politistilor etc. sa fie de 3,5 – 4 mai mare dcat pensia medie a civililor.
    In rest numai de bine.
    P.S. Va sugerez sa comentati cu mai putina patima . Sine ira et studio!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.