La începutul lui 2015, Emanuel Pantazi îşi recuperează parte din trecut şi moştenirea de drept, opera Vioară şi note muzicale de Theodor Pallady fiind retrocedată de către Muzeul Naţional de Artă al României urmaşilor marelui academician avocat Emanoil Pantazi. Opera se află în expoziţia Licitaţiei de Vară, ce poate fi vizitată începând de joi, 4 iunie, la sediul Artmark.
Emanoil Pantazi a fost una dintre cele mai importante figuri ale culturii româneşti, pe lângă cariera juridică fiind şi un rafinat colecţionar şi donator de artă. Întreaga sa colecţie, cu excepţia a 6 opere, a fost donată, prin testament, Academiei Române.
Theodor Pallady, Natură statică cu flori şi gazetă
Opera lui Pallady este cu atât mai importantă cu cât este una dintre cele 6 neînstrăinate intenţionat. Totodată, Vioară şi note muzicale pare a fi ultima lucrare pe care Pantazi a achiziţionat-o de la Pallady (cu care s-a şi împrietenit), colecţia sa numărând 8 opere ale artistului.
Vioară şi note muzicale (estimare: 60.000 – 90.000 euro) reconstruieşte universul intim al artistului, oferindu-ne o viziune inedită asupra lirismului creaţiei lui Theodor Pallady, devenită necesară, încă din perioada interbelică, pentru orice colecţie ce se doreşte cu adevărat relevantă pentru pictura românească. Totodată, opera se află printre puţinele lucrări de dimensiuni atât de mari realizate de Pallady (79 x 64,5 cm). Opera este clasată în categoria Tezaur a Patrimoniului Naţional Cultural.
Cu 7 ani mai devreme, în 2008, moştenitorilor familiei Bastaki le este restituită opera Casa grădinarului de Theodor Pallady de către Muzeul Municipiului Bucureşti. Opera provine din colecţia Marie Jeanne (Diamandy) şi Nicolae Bastaki, Marie Jeanne fiind fiica Ioanei Pallady, soţia artistului, din prima căsătorie cu Constantin Diamandy, boier şi diplomat român.
Theodor Pallady, Casa grădinarului
Peisajul a reprezentat pentru Theodor Pallady ocazia unei interpretări inedite a lucrului văzut, fapt relevat şi în cadrul compoziţiei Casa grădinarului (estimare: 30.000 – 40.000 euro).
O altă capodoperă semnată de Theodor Pallady şi prezentă în expoziţia Artmark este Natură statică cu flori şi gazetă (estimare: 35.000 – 55.000 euro), ce provine din colecţia pictorului Ion Musceleanu, un prieten apropiat al artistului. Opera reprezintă încă un motiv pentru care Pallady este unul dintre pilonii artei româneşti moderne. Vasul cu flori, perechea de ochelari, ziarul îşi pierd valenţele clasice şi se recompun sub forma unor esenţe de lumină şi culoare conform teoriilor artistice ale lui Pallady.
Toate cele 3 capodopere, alături de multe alte lucrări, pot fi admirate până marţi, 16 iunie, la sediul Artmark, iar miercuri, 17 iunie, pot fi adjudecate în cadrul Licitaţiei de Vară de la Athénée Palace Hilton Bucureşti, ora 19.30.
Dintre operele prezentate în expoziţie mai semnalăm câteva lucrări de referinţă.
Ion Theodorescu-Sion, Flori şi mere
După-amiază în Palatul de Vară (Poissons rouges) de Samuel Mützner (estimată la 15.000-20.000 de euro), realizată la Kyoto în 1913 şi expusă, în 1916, la Retrospectiva Samuel Mützner, intitulată Le Japon, de la Bucureşti.
Bucureşti -Berlin-Paris-Le Havre-New York- San Francisco -Honolulu-Yokohama. Acesta era traseul urmat de Samuel Mützner la jumătatea anului 1912, pentru ca pe 28 iulie să coboare de pe transpacificul “Tenyo Maru”, în portul nipon, aflăm din catalogul licitaţiei.
Mützner a pătruns în Japonia ancestrală, alternând sejururile din oraşele mari,Kyoto,TokyosauNagasaki, cu trasee în inima ţării. Acest lucru este relevat şi de tematica variată, ce poate fi aflată din catalogul expoziţiei de la Bucureşti din 1916.
Marile temple şi grădini japoneze se regăsesc în preajma tipologiilor umane, gheişe, pescari, mame cu copii, formând un tablou coerent al vieţii nipone.
Poissons rouges prezintă o scenă obişnuită din viaţa localnicilor, surprinzând joaca unei fetiţe în faţa unui acvariu.
Cireşe şi ulcică de Nicolae Vermont
Iubitorii creaţiei lui Ion Ţuculescu pot admira Lanul de rapiţă (estimat la 18.000 – 25.000 de euro), o lucrare de la începutul anilor ’40, perioadă marcată de influenţa expresionistă. Opera face parte din excepţionalul ciclu al “câmpurilor de rapiţă”, realizate într-o pensulaţie exuberantă.
Să-i mai amintim, dintre autorii propuşi, pe Gheorghe Petraşcu, cu Femeie cu umbrelă (Lucreţia), tablou estimat la 22-000 – 18.000 de euro, în care personajul este chiar soţia artistului, care apare, de altfel, în multe dintre compoziţiile sale, dar şi cu o Natură statică cu cărţi şi evantai roşu (15.000 – 25.000 de euro), pe Ion Theodorescu-Sion, cu o frumoasă Natură statică cu cărţi şi mere (2.000 – 3.000 de euro), pe Nicolae Tonitza, a cărui pictură intitulată Puritate (35.000 – 55.000 de euro), face parte din ciclul Spleen, realizat în anii 1925-1926 şi expus la în prima expoziţie a Grupului celor Patru la Sala Ileana din Bucureşti.
Natură statică cu cireşe, de Nicolae Vermont, marchează anul debutului individual al artistului, 1900, în care acesta organizează o expoziţie în Pasajul Român, expoziţie din care Ion Luca Caragiale i-a cumpărat 12 pânze.
Li se adaugă acestora Rodica Maniu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Nina Arbore, Octav Băncilă, Gheorghe Vânătoru, Dumitru Ghiaţă, Ion Alin Gheorghiu, Ştefan Câlţia, Georgeta Năpăruş, Margareta Sterian…
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.