„Proclamarea Unirii (24 Ianuarie 1859)” de Theodor Aman, pe simeza Muzeului Național de Istorie a României
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) marchează celebrarea a 159 de ani de la Unirea Principatelor Române, prezentând publicului, începând cu data de 24 ianuarie a.c, o pictură excepțională din colecția de artă plastică a muzeului – Proclamarea Unirii (24 Ianuarie 1859), realizată de Theodor Aman.
Unirea Principatelor, înfăptuită prin dubla alegere a colonelului Alexandru Ioan Cuza, la 24 ianuarie 1859, a reprezentat încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea, cunoscut în istoriografie ca fiind „secolul națiunilor“, un ideal pentru toți românii.
Realizată sub semnul ideilor Revoluției pașoptiste, Unirea Moldovei și a Țării Românești a reprezentat un prim obiectiv comun îndeplinit al elitei de pe ambele maluri ale Milcovului. Debutul anului 1859 avea să aducă împlinirea idealului românilor de la sud și est de Carpați.
Evenimentul a fost surprins plastic în anul 1861 de către Theodor Aman în creația artistică Proclamarea Unirii (24 Ianuarie 1859). Pictura, realizată în ulei pe pânză, evocă un moment de răscruce al istoriei națiunii române şi îi reprezintă pe membrii Adunării Elective de la Bucureşti în timpul alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Ţării Româneşti.
Theodor Aman (1831 – 1891) a fost pictor și grafician român care a studiat la Craiova și București, desăvârșindu-se ca artist plastic la Paris. Este unul dintre fondatorii școlii românești de pictură, alături de Gheorghe Tattarescu punând, în anul 1863, bazele Școlii de Arte Frumoase din București, Theodor Aman fiind și primul director al instituției de învățământ amintite. Compozițiile cu tematică istorică reprezintă genul definitoriu al unuia dintre cei mai reprezentativi pictori ai națiunii române.
Lucrarea va putea fi admirată până pe 11 februarie 2018, în Sala Lapidarium.
Muzeul Național Cotroceni, deschis publicului pe 24 ianuarie
Cu ocazia împlinirii a 159 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan-Cuza, Muzeul Național Cotroceni, loc reprezentativ pentru perioada în care idealul unirii a prins contur, își va deschide porțile pentru public.
Platul domnesc de la Cotroceni i-a servit drept reședință lui Alexandru Ioan-Cuza în perioada Unirii Principatelor, fiind locul în care s-au pus bazele celor mai importante reforme care au dus la modernizarea statului.
În apartamentele pe care le-a ocupat domnitorul, publicul va avea ocazia să vadă expoziţia extinsă cu obiecte personale care au aparţinut familiei Cuza, documente originale, dar şi sabia de paradă primită în dar de la principele sârb Mihail Obrenovici. Lama sabiei poartă inscripţia „AMICUS CERTUS IN RE INCERTA”, mânerul înfăţişându-l pe Sf. Andrei, la picioarele căruia se află un leu şi un vultur, simbolizând Serbia şi România, luptându-se cu un şarpe, simbolizând Imperiul Otoman. Teaca, terminată printr-un cap de leu, este împodobită cu sute de diamante şi smaralde, pe aceasta apărând monogramele lui Alexandru Ioan-Cuza şi Mihail Obrenovici.
Suită de manifestări la Chişinău
Seria de evenimente debutează, pe data de 23 ianuarie, ora 13.00, cu masa rotundă, Centenarul Unirii. Basarabia pe calea afirmării identității naționale (24 ianuarie 1859 – 24 ianuarie 1918). La manifestare vor participa istorici, juriști, politologi și filosofi, care vor dezbate subiecte privind Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859 şi declararea independenței Republicii Democratice Moldovenești la 24 ianuarie 1918, consecințele istorice, juridice și politice ale Unirii Principatelor (24 ianuarie 1859) și ale Declarației de Independență a Republicii Democratice Moldovenești (24 ianuarie 1918). Se vor discuta alte subiecte consacrate Unirii Basarabiei cu România și Centenarului Marii Uniri.
Evenimentul va avea loc în Sala mică a Academiei de Știinţe a Moldovei.
Manifestările dedicate Unirii Principatelor Române vor continua în 24 ianuarie, începând cu ora 09.00, cu ceremonia Depunerii de flori la bustul domnitorului Al.I.Cuza, amplasat în Chișinău.
Va urma un Recital de muzică susţinut de cantautorul Viorel Burlacu şi un program literar-artistic organizat de elevii liceelor din sectorul Botanica al municipiului Chișinău.
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău în colaborare cu Primăria comunei Gura Galbenei, raionul Cimişlia şi Liceul Teoretic „Hyperion” din aceeaşi localitate, organizează, în 24 ianuarie, o serie de evenimente cu prilejul Unirii Principatelor Române.
Manifestările vor debuta în piața din centrul comunei, unde va avea loc depunerea de flori la bustul domnitorului Al. I. Cuza, urmată de vernisajul expoziţiei România şi românii în Primul Război Mondial şi un recital muzical oferit de cunoscutul cantautor Iurie Sadovnic-Orheianu şi de elevii Liceului Teoretic „Hyperion”.
Alcătuită din 24 de bannere, de dimensiuni 0,95 x 2,05 m, expoziția România şi românii în Primul Război Mondial aduce în atenția publicului o serie de fotografii, documente de arhivă, ilustrații, hărți etc., menite să reconstituie evenimentele din perioada de neutralitate a Regatului României (1914-1916); documente, mărturii, fotografii, extrase din presa vremii privind luptele de front după intrarea României în război alături de Antanta, precum și o serie de materiale legate de sfârșitul războiului, sfârșit care a constituit pentru țara noastră preambulul realizării unui vechi deziderat istoric: Marea Unire din 1918.
Suita de manifestări va continua la Liceul Teoretic „Hyperion” cu vernisajul expoziţiei Unirea Principatelor şi reformele lui Alexadru Ioan Cuza, urmat de un moment muzical susţinut de Iurie Sadovnic-Orheianu. Programul zilei se va încheia prelegerea publică Semnificaţia Unirii Principatelor Române susţinută de acad. Valeriu Matei, directorul ICR Chişinău.
Expoziţia Unirea Principatelor şi reformele lui Alexadru Ioan Cuza, alcătuită din 19 bannere de 0,92 x 1,85 m., este dedicată Unirii Principatelor Române şi cuprinde etapele realizării Unirii oglindite în imagini, documente diplomatice de epocă, mărturii ale contemporanilor, precum şi aprecieri ale istoricilor români şi străini despre Unirea Principatelor Române şi despre personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Dialog româno-britanic la Londra: „The First Act”
Ca parte a programului de celebrare a Centenarului Marii Uniri în acest an, Institutul Cultural Român din Londra organizează, în seara zilei de 23 ianuarie, un eveniment dedicat Unirii Principatelor Române, intitulat Romanians Unite: The First Act, care își propune să ofere o dublă perspectivă, română și britanică, asupra acestei realizări istorice fără de care Marea Unire de la 1918 ar fi fost de neimaginat.
Discuția îi are ca protagoniști pe istoricii David Brown, expert în politica externă a Marii Britanii în timpul Cabinetului Palmerston, și Dennis Deletant, cel mai mare specialist britanic în istoria României, cărora li se alătură jurnalistul Ion M. Ioniţă, redactorul-şef al popularei reviste „Historia”. Cei trei vor privi Mica Unire dintr-o dublă perspectivă, analizând atât semnificația acestui important moment istoric pentru români şi legătura sa cu Marea Unire din 1918, cât şi rolul și poziția Angliei în acest proces. Dialogul va fi ilustrat cu extrase din documentarul România s-a născut la Iaşi (2017), realizat de Gabriela Baiardi pentru TVR Iași.
Evenimentul este organizat în colaborare cu Ambasada României la Londra şi va fi deschis, printr-un cuvânt introductiv, de E.S. dl. Dan Mihalache, Ambasadorul Românei în Regatul Unit.
David Brown este profesor de istorie modernă și șeful Departamentului de Istorie al Universității din Southampton. Este semnatarul numeroaselor studii cu privire la viaţa şi cariera Lordului Palmerston, secretar însărcinat cu afacerile externe şi prim ministru în timpul reginei Victoria, și a publicat două cărți pe această temă: Palmerston și politica externă 1846-55 (Manchester UP, 2002) şi Palmerston: o biografie (Yale UP, 2010). Continuă să studieze istoria relațiilor britanice cu întreaga lume, interes care a stat la baza studiilor sale cu privire la perioada Lordului Palmerston.
Dennis Deletant este, în prezent, Ion Raţiu Visiting Professor of Romanian Studies la Georgetown University şi profesor emerit la Şcoala de Studii Slavone şi Est Europene, din cadrul University College, Londra. În 1990 a fost numit în conducerea Fondului de Know-How pentru Europa Centrală şi de Est, înfiinţat de guvernul britanic, iar în 1995 a primit Ordinul de Ofiţer al Imperiului Britanic pentru serviciile aduse în cadrul acestei instituţii. Este autorul a numeroase monografii şi studii dedicate istoriei recente a României, printre care: Ceauşescu şi Securitatea: represiune şi dizidenţă în România, 1965-1989 (Londra; New York, 1996), România sub regimul comunist (Bucureşti, 1998), Teroarea comunistă în România: Gheorghiu-Dej şi statul poliţienesc, 1948-1965 (Londra; New York, 1999) şi Ion Antonescu. Aliatul uitat al lui Hitler (Londra; New York, 2006). În 2016, a fost decorat cu Ordinul Naţional ”Steaua României” în rang de Ofiţer pentru contribuţia avută la promovarea istoriei şi limbii române.
„Atelier de Front. Artiști români în Marele Război”
Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită joi, 25 ianuarie, la ora 16.00, la conferința Artiști și soldați în Marele Război – plasticienii atașați Marelui Cartier General și realizările lor, 1917-1918.
Invitat este Dr. Adrian-Silvan Ionescu, Director al Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”, care va vorbi despre experiența din apropierea frontului a plasticienilor, așa cum li se spunea artiștilor în acea vreme.
Conferința este organizată în cadrul expoziției Atelier de Front. Artiști români în Marele Război și are ca scop dezbaterea unor problematici mai puțin cunoscute publicului, legate de aspecte ale unor vieți de artist diferite, încărcate de încercări multiple.
Printr-un ordin din 23 iunie 1917, generalul Constantin Prezan dispune constituirea unui grup de artiști mobilizați care să se dedice imortalizării unor scene de pe front ce, mai târziu, să formeze nucleul unui muzeu militar național. În acest fel, plasticienii aflați în acel moment sub arme erau scoși din linia de bătaie unde exista riscul de a-și pierde oricând viața, și utilizați mult mai folositor pentru țară și pentru anamneza Marelui Război. Din acel colectiv făceau parte pictorii Ștefan Dimitrescu, Ion Theodorescu-Sion, Camil Ressu, Constantin Petrescu-Dragoe, Gh. Ionescu Doru, Remus Troteanu, Horia Boambă, Emilian Lăzărescu, Toma Tomescu și sculptorii Cornel Medrea, Oscar Han, Dimitrie Mățăuanu, I. Iordănescu, Richard Hette și Anghel Chiciu. Ei au primit spații de lucru în localul Școlii de Belle-Arte din Iași, iar rezultatul eforturilor reunite a fost prezentat în două expoziții organizate în acel oraș în luna septembrie 1917 și în primăvara anului următor. Pe 30 martie 1918 expoziția a fost intinerată la Chișinău după unirea Basarabiei cu țara. Fără a fi mobilizat și fără a se alătura grupului de artiști-militari, pictorul Costin Petrescu s-a aflat și el la Iași, lucrând cu înfrigurare și lăsând pânze de mare forță, dar și două caiete cu însemnări despre viața din orașul supraaglomerat de refugiații civili din București, de soldați și ofițeri români de toate armele și gradele, de militari ruși bolșevizați, de membrii guvernului, ai Misiunii Militare Franceze și o amestecătură pestriță de aventurieri și profitori.
Expoziţia-eveniment Atelier de front. Artiști români în Marele Război, marchează contribuția artiștilor la procesul de formare a memoriei colective în legătură cu Primul Război Mondial. Creațiile unei întregi pleiade de artiști mobilizați depun mărturie asupra Marelui Război din perspectiva contemporaneității imediate și participă astfel la „scrierea” istoriei.
O selecție din expoziția de față a fost itinerată la Roma, ca urmare a parteneriatului cu Institutul Cultural Român și cu Museo del Risorgimento (Complesso Vittoriano), gazdă a evenimentului, expoziția înregistrând peste 18.000 de vizitatori în cele aproape 2 luni de expunere.
Colecţia familiei Herranz-Teodorescu prezentând România în „Primul Război Mondial”
Institutul Cultural Român de la Madrid demarează seria proiectelor dedicate Centenarului Primului Război Mondial și Centenarului Marii Uniri, cu prezentarea expoziției România în Primul Război Mondial, la Muzeul Armatei din Toledo, marcând totodată și Ziua Culturii Naționale.
Expoziția, organizată de Institutul Cultural Român de la Madrid, în colaborare cu Muzeul Armatei din Toledo, cu Muzeul Național de Istorie a României și sub patronajul Ambasadei României în Regatul Spaniei, va fi deschisă publicului în perioada 25 ianuarie – 20 februarie 2018.
Inaugurarea va avea loc în data de 25 ianuarie, în prezenţa doamnei Gabriela Dancău, Ambasadorul României în Regatul Spaniei şi a Generalului Antonio Rajo Moreno, directorul Muzeului Armatei din Toledo.
Expoziția prezintă pas cu pas istoria războiului și unificarea națiunii române, cu ajutorul fotografiilor, documentelor și obiectelor expuse care prezintă oameni, locuri și fapte. Colecția de obiecte aparținând familiei Herranz-Teodorescu completează discursul istoric prezentat pe panourile cu texte și fotografii din perioada Marelui Război, și încearcă să transpună vizitatorul în perioada respectivă, permiţându-i astfel acestuia să cunoască realitatea vieții din acel timp.
În ciuda faptului că Spania s-a mențiut neutră în Primul Război Mondial, această expoziție reprezintă interes pentru publicul spaniol datorită prezentării istoriei războiului și a viziunii spaniole asupra aceste conflagrații mondiale, dar mai ales datorită obiectelor expuse, printre care: brevete pentru diferite distincții acordate unor cetățeni români și străini precum Ordinul Steaua României, Crucea Comemorativă a Primului Război Mondial, Medalia Virtutea Militară clasa a II-a; Cască tip „Adrian” folosită de majoritatea armatelor Antantei în timpul Primului Război Mondial, inclusiv de Armata Română; Insignă de rănit din timpul Primului Război Mondial, livrete militare, barete, medalii, decorații românești acordate, atât militarilor cât și civililor, în timpul Marelui Război dar și după încheierea acestuia, reviste, publicații etc.
Colecția Herranz-Teodorescu aparţine unei familii mixte, româno-spaniole, pasionate de istoria României şi care de-a lungul anilor a achiziţionat diferite piese (decorații și brevete ale acestora, barete; medalii; documente; obiecte etc.) formând astfel această colecţie privată inedită. Colecţia cuprinde peste 500 de piese din secolele XIX şi XX. Cei doi colecţionari merg periodic la Târgurile de antichităţi din România pentru a descoperi noi obiecte de valoare pe care să le achiziţioneze.
Expoziția este curatoriată de dr. Cristina Păiușan-Nuică și Tudor-Alexandru Martin, cercetători științifici în cadrul Muzeului Național de Istorie a României, iar grafica panourilor este semnată de Cristiana Tătaru.
Expoziţia foto-documentară „Românii şi Marele Război” în Italia
Miercuri, 24 ianuarie 2018, la ora 18,30, în spaţiul expoziţional din ex Chiesa di San Gregorio din Sacile (Italia), în cadrul programului manifestărilor culturale menite să celebreze Centenarul Marii Uniri şi al Primului Război Mondial, dar şi a 159-a aniversare a Unirii Principatelor Române (5–24 ianuarie 1859), va avea loc inaugurarea expoziţiei foto–documentare Românii şi Marele Război. Iniţiativa culturală este organizată şi promovată, sub patronajul Ambasadei României în Italia, de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Institutul Cultural Român, Primăria Sacile (PN), Asociaţia culturală «George Enescu» şi Associazione culturale «Zemlja», ambele din Sacile, cu colaborarea Consulatului General al României la Trieste, a Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti, a Arhivelor Naţionale ale României şi a Universităţii «Babeş–Bolyai» din Cluj-Napoca.
Vor susţine alocuţiuni: E. S. Cosmin Victor Lotreanu, Consul General al României la Trieste şi Prof. univ. dr. Cristian Luca, Director adjunct al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Moderatori: Arh. dr. Paolo Tomasella, Preşedinte al Associazione culturale «Zemlja» din Sacile, consilier delegat pentru educaţie, cultură şi urbanism al Consiliului Local Montereale Valcellina (PN), şi Prof. Carina Margareta Cesa, Preşedinte al Asociaţiei culturale «George Enescu» din Sacile.
Expoziţia, ce cuprinde circa patruzeci de panouri cu reproduceri înalt-calitative ale unor documente, fotografii, desene, planuri de operaţiuni militare, stampe şi schiţe de epocă, însoţite de descrieri amănunţite în limba italiană, evocă evenimentele istorice care s-au succedat în Europa Răsăriteană în perioada Marelui Război, subliniind contribuţia românilor la operaţiunile militare, alături de aliaţii lor din Antantă, precum şi lunga perioadă de neutralitate (1914–1916) premergătoare intrării în război a Vechiului Regat.
Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada24 ianuarie–7 februarie 2018.
Muzică din timpul Marelui Război
Institutul Cultural Român şi „Societatea Enescu” din Marea Britanie, invită publicul la Seria Concertelor Enescu 2018.
O parte a programului special de venimente onorează Centenarul formrii României Mari (1918-2018), populara Serie de Concertelor Enescu evocând, printr-o succesiune de evenimente cea mai bună muzică românească din aceşti 100 de ani.
Anul festiv începe cu compoziţii realizate în anii tulburi ai Marelui Război, interpretate de pianistul Cristian Niculescu, violonista Alexandra Paladi, violoncelistul Rodin Moldovan. Concertul este prezentat muzicolog Mihai Cosma. .
În program:
George Enescu: Melodie din Suita No. 3 pentru Pian, Op. 18
Frank Bridge: Sonata pentru violoncel şi pian, H. 125
Claude Debussy: Sonata pentru vioară şi pian în G minor, L. 140
Zoltán Kodály: III. Maestoso e largamente, ma non troppo lento. Presto din Duo pentru vioară şi pian, op. 7
George Enescu: Piano Trio in A Minor (editat de Pascal Bentoiu)
Chiar se crede ca vom mai serba centenarul? I s-a cerut voie ambasadorului „Marele Slemm”, arborator drapel „tinut secuiesc”, trei judete cu vreo sase sute de „neaosi” declarati pe recensamant?! Dar dnei Merkel? Sau, asa, doar „de capul vostru”!
Silit sa ramana in exil in strainatate de catre Carol I, Printul CUZA a si murit acolo, la intoarcerea „sicriului in tara, in gara Cernauti, trenul in care se intorcea printul CUZA a fost intampinat de o garda militara a Armatei Austriece care i-a prezentat „onorul militar”, pe tot parcursul, in toate garile, multimi de tarani cu lacrimi in ochi, fara sa fie obligatide nimeni il vor intampina si vor petrece trenul cu sicriul Printului CUZA pana la Ruginoasaa. Era „Printul romanilor, printul Unirii !!!”, lucru ce nu va fi uitat niciodata si va fi respectat pentru „eternitate”.
Unirea Principatelor a fost o lucru extraordinar pe care romanii acelor vremuri l-a infaptuit. Atunci mai toti dusmanii principatelor au murit cel putin pentru o anumita perioada.