Nu poate exista nici cea mai mică îndoială că toții scriitorii și artiștii români care au părăsit țara de-a lungul deceniilor aparțin culturii noastre. Unii dintre ei, în ciuda faptului că au izbutit performanța de a se integra și în culturile țărilor de adopție, realizînd o performanță notorie, aparțin integral și culturii române. Și, cei mai mulți, au avut o viață și o carieră marcate de o opțiune morală. Au ales să trăiască în alte țări, plecarea din România fiind și o atitudine față de climatul politic din țară, mai ales după 1940.
Am parcurs pe îndelete cartea lui Florea Firan, Memoria Emigrației, Editura Fundației Scrisul Românesc, Craiova 2023. Cartea a apărut în preajma inaugurării Muzeului Cărții și Exilului Românesc, inițiat cu succes de Lucian Dindirică și își propune să întocmească o panoramă biografică și literară a exilului românesc.
Dintru început trebuie spus că strădania autorului este meritorie, chiar dacă ea suportă adăugiri sau mici corecții în ce privește includerea unor nume care aparțin „diasporei” de după 1990.Lumea literară din exil prezentată în volumul lui Florea Firan este impresionantă și conține adevărata dramă a culturii române.
În primul rînd, avem de-a face cu destine dramatice provocate de schimbările bruște ale istoriei românești și europene. Toată cartea se constituie dintr-un peisaj uman de caractere puternice ca piatra, care au refuzat direct sau discret ideologia unor regimuri și interdicțiile impuse. Unii au refuzat comenzile epocii și au ales libertatea, înfruntînd izolarea, sărăcia, integrarea socială dificilă sau chiar teroarea provocată de acoperiții trimiși de acasă pentru a le minimaliza impactul în țările de adopție.
Îmi aduc aminte de întîlnirile mele cu Paul Goma, la Paris. Cît de tensionat, de irascibil și de bănuitor devenea cînd venea vorba de scriitori din țară sau de compatrioți sosiți în emigrație. Adevărul este că Securitatea românească a dezvoltat, mai ales la inițiativa generalului Nicolae Pleșiță, o sofisticată activitate de urmărire și scindare a intelectualilor români din diaspora. Pe unii, climatul i-a marcat și dovada se află în opera lor. În același timp, dorul de țară, dramele provocate de comunism în familiile lor și climatul stîrnit de Securitate între românii din exil i-a încărcat de tensiuni care s-au încheiat dramatic sau chiar tragic.
Oricît s-a străduit critica literară să-i integreze pe unii, multă vreme interziși sau minimalizați, tot nu a reușit pe deplin. Cultura română a încercat să-i integreze pe cei din exil, mai ales pe cei de mare succes, dar izbînda rămîne parțială. Strădania lui Nicolae Ceaușescu de a aduce acasă personalități de talia lui Mircea Eliade, Eugen Ionescu sau Emil Cioran a eșuat. Încercarea lui Adrian Păunescu de a-l convinge pe Mircea Eliade să se întoarcă în țară s-a terminat lamentabil. Operațiunea Securității cu nume de cod „Amiciția” a izbutit doar o singură recuperare importantă. Este vorba de aducerea inginerului și fizicianului Henri Coandă în țară și de așezarea sa la un loc de cinste în Academia Română și în industria aviației.
Citind cartea lui Florea Firan nu pot evita o întrebare, poate naivă, poate inutilă. Au cîștigat cei care au rămas și au coabitat cu sistemul sau cei care au ales durerea și privațiunile exilului? Istoriile literare recente includ mulți scriitori români pe cale de dispariție și anonimat, cu operă de valoare discutabilă. De multe vedete din anii comunismului nu mai aude nimeni și nu le mai citește nici dracu. Au fost supralicitate de confrați din diverse motive, în vreme ce personalitățile literare importante ajunse în emigrație au fost omise sau minimalizate. Dirijorii vieții literare mai ocupă funcții la reviste ilustrate sau la Uniunea Scriitorilor și beneficiază de o critică de complezență, în vreme ce opera unora din exil, dispăruți de decenii, este ignorată, nepublicată complet sau tratată cu condescendență.
O privire asupra operei și carierei celor care au ales exilul ne spune un lucru care ține de morală, nu de estetică. Există o literatură și o emigrație culturală cu valori etice indiscutabile, importante pentru spiritul românesc și pentru articulațiile sale perene. Lumea românească din exil rămîne ca o grupare intelectuală masivă, care s-a opus comunismului, în vreme ce literatura română a celor rămași acasă, inclusă în ierarhii aproximative, supraviețuiește cu problema nedezlegată a coabitării.
Poate de aici rezultă și mizele sale din ce în ce mai mici!
MIRACOL ISTORIC – POPORUL ROMÂNESC format inca din Neolitic anii 6000 BC (dpv. paleo-genetic), acelasi cu cel de astazi (dpv. genetic) … conform (dpv. istoric) Repertoriului Arheologic National:
Neolitic 6000-4500 BC 2187
ep. Eneolitic/Cuprului 5000-2000 BC 2462
ep. Bronzului 3300-1200 BC 5348
Hallstatt (ep Fierului )1200-500 BC 1858
Latene (geto-dacica) 500 BC-106 AD 2955
ep. Romana 106-271 AD 4040
ep. Romano-bizant 271-375 AD 126
ep. Migratiilor 375-610 AD 1902
Pe regiuni traditionale de pe Taramul nostru ROMÂNESC:
10531 Muntenia
9587 Transilvania
4009 Dobrogea
2993 Moldova
834 Oltenia
Sau, la nivel de judete de pe TARAMUL nostru ROMÂNESC:
Alba 1 420
Arad 2 482
Arges 3 226
Bacau 4 158
Bihor 5 301
Bistrita-Nsd 6 410
Botosani 7 1835
Brasov 8 416
Braila 9 291
Bucuresti 10 163
Buzau 11 751
Caras-Severin 12 855
Calarasi 13 518
Cluj 14 806
Constanta 15 776
Covasna 16 504
Dambovita 17 597
Dolj 18 258
Galati 19 239
Giurgiu 20 309
Gorj 21 215
Harghita 22 776
Hunedoara 23 1018
Ialomita 24 162
Iasi 25 336
Ilfov 26 268
Maramures 27 298
Mehedinti 28 245
Mures 29 627
Neamt 30 335
Olt 31 190
Prahova 32 913
Satu Mare 33 193
Salaj 34 915
Sibiu 35 447
Suceava 36 166
Teleorman 37 1383
Timis 38 1680
Tulcea 39 2994
Vaslui 40 339
Valcea 41 171
Vrancea 42 107
MIRACOL ISTORIC – POPORUL ROMÂNESC format inca din Neolitic anii 6000 BC (dpv. paleo-genetic), acelasi cu cel de astazi (dpv. genetic) … conform (dpv. istoric) Repertoriului Arheologic National:
Neolitic 6000-4500 BC 2187
ep. Eneolitic/Cuprului 5000-2000 BC 2462
ep. Bronzului 3300-1200 BC 5348
Hallstatt (ep Fierului )1200-500 BC 1858
Latene (geto-dacica) 500 BC-106 AD 2955
ep. Romana 106-271 AD 4040
ep. Romano-bizant 271-375 AD 126
ep. Migratiilor 375-610 AD 1902
Pe regiunile traditionale de pe Taramul nostru ROMÂNESC:
10531 Muntenia
9587 Transilvania
4009 Dobrogea
2993 Moldova
834 Oltenia
Sau, la nivel de judete de pe TARAMUL nostru ROMÂNESC:
Alba 1 420
Arad 2 482
Arges 3 226
Bacau 4 158
Bihor 5 301
Bistrita-Nsd 6 410
Botosani 7 1835
Brasov 8 416
Braila 9 291
Bucuresti 10 163
Buzau 11 751
Caras-Severin 12 855
Calarasi 13 518
Cluj 14 806
Constanta 15 776
Covasna 16 504
Dambovita 17 597
Dolj 18 258
Galati 19 239
Giurgiu 20 309
Gorj 21 215
Harghita 22 776
Hunedoara 23 1018
Ialomita 24 162
Iasi 25 336
Ilfov 26 268
Maramures 27 298
Mehedinti 28 245
Mures 29 627
Neamt 30 335
Olt 31 190
Prahova 32 913
Satu Mare 33 193
Salaj 34 915
Sibiu 35 447
Suceava 36 166
Teleorman 37 1383
Timis 38 1680
Tulcea 39 2994
Vaslui 40 339
Valcea 41 171
Vrancea 42 107
multi vorbesc de DIASPORA ROMANEASCA..stiu ca nu are nici o legatura ..totusi intreb UNDE I PLASAM PE CEI CARE PRACTIC AU PARASIT ROMANIA MUNCIND …DECI PETRECAND ( 80 – 90 )% din timp si viata in tari despre istoria carora stiu prea putin ori nimic..cat despre ce se intampla n Romania ..cunostintele/interesul se rezuma la familia lor si poate la sport /fotbal/Steaua /bicali etc..sii referitor la acestia care de fapt INTRUNITI REPREZINTA O FORTA si si DE MUNCA ..ATAT DE NECESARA ROMANIEI..forta pentru care guvernantii nu manifesta nici cel mai mic interes..si prin acest dezinteres ducand la SLABIREA pana la EXTINCTIE al tarii si ulterior al neamului romanesc..intereseaza pe cineva ..oare ???
…ELEV „LA CICLU” elementar fiind da si inainte d asta se pare ca manifestam oarece inclinare catre istorie (ca obiect de studio)nu ca viitoate profesiune…si inca de cand amdashkis ochii in fata unei scrieri istorice am incercat sa descopar orijinile boborlui/neamului din care mi trag seva…citeam cum ajunsese in Europa bulgarii ..apoi cum au ajuns ungurii min Panonia ba mai mult ..am aflat ca ajungad ungurii la nord de MNeagra ..cu o pondera masculine diminuata ..pana aproape de extinctie au intalnit acolo comuninatea de ovrei care au mai regacut pondera masculinitati in tribul in miscare astfel ca la stabilirea in Panonia arata ca bobor baaa si impunea reguli de urmat ..ei am mai aflat despre orijinea scandinava a RUSILOR ..despre miscarile triburilor germanice ..si am totcautat ..orijinea romanilor…asta mai ales dupa ce am aflat ca dacii ereau doar amintire si ca exceptand vreo doua cuvinte nici limba nu a avut cum supravietui..ERAM DISPERAT SI CHIAR MA CONDAMNAM ….CUM DE NU SUNT IN STARE SA GASESC STRAMOSII…asta pana am gasit o carticica modesta ca dimensiuni ..dar lamuritoare pentru mine del putin CARTE scrisa de G.I.BRATIANU se numeste O ENIGMA si ub NIRACOL ISTORIC – POPORUL ROMAN.. si m am linistit..daaaa cestiunea cu boboru roman pentru mine cel putin TOT O ENIGMA A RAMAS…dar cel putin mi am lamurit ..de unde aceasta lipsa de unitate , de omogenitate ..de intelegere chiar ..intre romani..si colac peste pupasa ..afli ca cele mai cumplite razboaie purtate de moldoveni au fost cele purtate cu Tara Romaneasca ..valabil si vicevercea..mai zi ceva..
Mioriță … BUCĂ.laie,
Prezintă, mai întâi, părerea ta !
Nu o comenta doar pe a altora.
@Ileana Aurolsson:
Ce ziceai?
@restul:
Rabdare si tutun va urez pentru ca nu renunta nimeni la Eminescu.
Numai ca 2 strofe din Luceafarul invatate in scoala nu sunt de ajuns cultura.
În postromânism, adică după renunțarea la Eminescu, Iorga și Eliade, literatura exilului va fi rău primită de găștile literare. De pildă, în manuale, lupta vizează a-i da afară pe clasicii de până la 1997, pentru a face loc unor scriitori în viață bine susținuți. Șansele autorilor din Diasporă sunt neglijabile. Și mai e și cenzura nouă în continuă dezvoltare.
Scrii prostii MARI, @Cornele! Emigrantii nu s-au lipit de tarile în care-au emigrat. N-aveau relatii destule. Eliade. Un om care sa faca o primavara. Si Brâncusi. Restul, chiar daca Monica Lovinescu si Paul Goma, ilustri necunoscuti. Viata la Paris întotdeauna a fost scumpa. Asa ca tipii i s-au pus, ca sa traiasca, în slujba Europei Libere. Impozitele platindu-si-le-n Franta. Monica Lovinescu: a tradus-o cineva-n franceza? nu prea. Asa ca nu traia din critica LITERARA, ci POLITICA a „comunismului”. Platita fiind de americani. La fel restului. Securitatea? esti serios? când, ca sa fi avut rezultate, ar fi avut nevoie de BANI, pentru o retea (sublima, dar, în realitate, lipsind cu desavârsire). Noroc, în schimb, ca românii din strainatate se mâncau între ei. Intelectuali, casatoriti, copii, famelie mare, însa nu din români, ci din rudele sotului/sotiei native din Vestul Europei. Plus ca Vestul nu recunostea diplomele scolare si universitare românesti. Era de luat totul de la-nceput, si fara bani, si-n vârsta fiind. Hurezeanu. Aventurier, pe care l-ai si cunoscut bine, alaturi de celebrii Maior. Platiti, într-adevar, de Securitatea româna, pe care-au înlocuit-o, o data afara, cu MI 6 ori CIA. Ulterior, tot de ele fiind platiti, desi tipii redevenisera rezidenti români. Si restul, studenti români în strainatate, protipendada, fanfaroni duplicitari de tipul Petre Roman. Pacepa se refugiaza-n SUA, unde si vinde. Legionari au reusit sa emigreze, imediat dupa WW2. Nobletzea având demult dubla rezidenta, pâna la 1948, nationalizarile. Tipii care-nvatasera cum sa-nnoade frantuzeste nodul cravatei (Eminescu, Epigonii, Junii corupti), si colaboratorii nazistilor din WW2, daca reusesc sa plece din România, se refugiaza mai ales în Germania-SUA, Belgia, si Marea Britanie. Asimilându-se. Si uitându-si originile.
Vad ca se fac confuzii grave intre exil, emigranti si migranti…bagați la gramada sub notiunea de Diasporă…si inca ceva, cîinele moare de drum lung si prostul de grija altuia…lasati vrajeala cu Diaspora….
@un cititor oarecare:
„Da, s-a scris literatură aservită ideologic dar și asta, citită sau frunzărită contrar menirii oficiale de către minți nevirusate, arăta rudimentele propagandei, îi dezvăluia pe apologeții oficiali și modelele lor din viața reală. Genul ăsta nu inocula în mase doar supunere și admirație.”
Ascult. Ce altceva mai inocula maselor literatura aservită?
Sau aici nu te referi la faimoasa publicație Arici Pogonici?
Nu va plce ce somitati papagalicesti avem in tara: plesu, liiicenu, manulescu, blandiana, patapievici, tismaneanu… Cati din cei de afara snnt mai buni ca acestia. Cei din afara au meritul lor ca numai paraziteaza statul roman
Ioan Petru Culianu – istoric
P. Gheorghe Calciu Dumitreasa – cleric
https://historia.ro/sectiune/general/exilul-cultural-romanesc-postbelic-din-franta-575451.html
Nicholas Dima, fost deținut politic, jurnalist și scriitor, fost redactor la Radio «Vocea Americii» (1975-1985; 1989-1999), autor a numeroase studii pe teme geo-politice
Dar si vanaci ai exilatilor precum se observa aici:
https://www.cristoiublog.ro/romanii-din-america-si-ziarele-lor-partea-a-ii-a/
Intai persoana pretinde ca nu vede ziarele, apoi ca e biblioteca mai mare decat ziarele romanilor, si in fine, arunca acuzator premiul de Most Wanted pe capul comunitatii din Cleveland care a indraznit sa fie ortodoxa.
Citez: În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Ceea ce m-am si obligat sa indeplinesc ca doar nu voiam sa-mi zboare palaria din cap cu 2 gloante tintite in scafarlie.
In general, literatura română e aia care poate fi citită concordant cu traduceri în germană și rusă, turnesolul și fenolftaleina compusului. Pentru alte perechi, permutări intre franceza, italiana, spaniola, etc sau cu câte un element din perechea primă, cuprinderea epică si lirică descrește până la întrezărirea exilului stingher. Pentru engleză rămâne Eliade only, nașul compușilor itineranți ai lui Petru Dumitriu din strainatate. Pe o scară Mohs a cuvântului, perechea Stefan Zweig-Thomas Mann are rezistența maximă(Goethe), unde Lotte in Weimar a lui Thomas Mann ia forma cuibărită Lui Lotte Zweig, rămasă lângă protestul lui Stefan Zweig, gătit de moarte in cămașa și cravata SS-ului.
Din diaspora în afară de Emil Cioran, Mircea Eliade, Coandă, Eugen Ionesco, câți au citit pe bune alți diasporezi români? E vb după anii 47′ ai secolului trecut, secol XX! Am întrat în secolului XXI? Ion Iliescu are 93 de ani? Maestrul Nistorescu 74? Vânare de vânt e omul pe Pământ. Vânare de vânt! O piatra plină de licheni în Dealul Spirii și o mână de huma neînsuflețita? Și în anii 90 citeam până dimineața Romanul adolescentului Miop, Maiytrey, Oceanografia, Schimbarea la față a României…
Am mai povestit acum cativa ani cum tanarul viitor BARD al ANALFABETULUI COMINTERNIST Ceausescu ajuns in SUA la Eliade acasa, dupa ce au perorat pe chestiuni culturnice la un pahar de wysiki, a iesit cu escorta securista de corp in curte unde a facut o miutza ca pe maidanele din Romania si la un moment dat viitorul BARD a sutat mingea in curtea vecinului capitalist…Intrucat pe vremea aia nu-si terminase instructia de front a sarit gardul si a recuperat balonul buclucas ce putea pune Romania pe picior de razboi cu SUA…Abia dupa ce a revenit in curtea capitalistului Eliade a avut brusc revelatia actului sau de eroism prin care si-a riscat viatza daca PROPRIETARUL VECIN era acasa si DESCHIDEA FOCUL!? Si adaug eu, culmea ironiei ar fi fost sa fie secerat cu o rafala de Kalasnikov, ramaneam cu un BARD mai Putin…
Tibi. Domnule dragă, eu Tică din Baragan voi ține cont de sugestia dvs! Seară frumoasă! Am postat cam 43%! Am ceva timp liber! De mâine la muncă! Asta e! Bucuroși le vom duce toate!
D-le Cornel nistorescu! Am prieten pe ziaristul N.L, care v-a fost subaltern! Vă stimează ff mult! Îl știe și pe dl Cristian Parvulescu Decan, Profesor universitar la SNSPA, fost Ștefan Gheorghiu! Zice ziaristul că dl Cristian Parvulescu este ca agheasma, nu face nici bine, nici rău! D-le Cornel Nistorescu vreți să vă dau un Penthouse la Stejarii, pe Jandarmeriei, la un pariu? Ascultați-l 1 oră pe dl profesor universitar Parvulescu și să îmi spuneți dacă înțelegeți ceva? Puteți memora „măcar” o frază, ceva simplu, banal?pierdeți pariul! Și Lucifer, îngerul decăzut, se plictisește teribil, ascultându-l pe Parvulescu!edit Lucifer nu se potcoveste cu altceva! Să iei basculante cu bani vorbind despre nimic! Principalul exercițiu fizic la cursuri să fie inspirația, expirația, peristaltismul intestinal, acumularea de bilă în colecist? Suntem impostori pe banii românilor??? Pe bani mulți?
Ce urare frumoasa! (17.08)
Eu as schimba putin formularea:
sa fiti sanatosi, sa iubiti si sa fiti iubiti, sa aveti bani!
Multi oameni de arta, scriitori, artisti, sculptori… au acest nume.
Spuneam la 9:53 si am repostat la 11:53, 12:37 si 14:10 cu acelasi insucces:
E imbucuratoare preocuparea constanta a lui Nea Cornel pt CULTURA cu toate ca la un moment dat ne-a marturisit cu mana pe inima ca nu a avut veleitati de a-si face un nume, cu tot talentul sau beletristic descriptiv iesit din comun, ba chiar a recunoscut lipsa sa de interes pt aderarea la Academia Romana…
Noroc cu „Memoria emigratiei”, o initiativa in principiu laudabila de a-i readuce in actualitate pe FUGITZII ultimului secol, al BARBARIILOR LEGIONAR/BOLSEVICE, unii cativa fiind extrem de controversati, ca LEGIONARI, altii ca „falsi dizidenti”…
Nu a uitat misiunea din tineretzea revolutionara a lui Paun Nescu in SUA, misiune incheiata cu succes printr-o contactare lasata cu un schimb de informatii vitale…Asa-zisul „esec” fiind o „gogoritza” deoarece o REVENIRE IN ROMANIA a lui Eliade PUTEA SA-I
PUNA LA INDOIALA CARIERA, atat din tzara, cat si din Franta si SUA unde l-a trimis SOARTA!!!
Fiind la mintea CUCOSULUI ROSU interpretarea prezumptivei repatrieri drept o CAUTZIONARE a GENOCIDULUI BOLSEVIC contra caruia luptase fara succes in tineretze!!!