Cu 30 de ani în urmă, în Indonezia şi Malaezia au început să fie defrişate terenuri imense, pentru a face loc unei afaceri înfloritoare: plantaţiile de palmieri. Aceasta pentru că uleiul de palmier a început să fie tot mai folosit în industria alimentară şi cosmetică.
Acum, o bună parte din pădurile tropicale din Indonezia şi Malaezia au disparut, lăsând loc plantaţiilor ce sporesc profiturile companiilor multinaţionale. În ciuda daunelor majore ce le aduce ecosistemului, preţul redus al uleiului de palmier face ca afacerea să meargă. Pentru că în Asia de Sud-Est zonele în care plantaţiile se pot extinde s-au redus, afaceriştii au o nouă ţintă – Africa.
Numai că zonele umede şi călduroase de pe continentul negru propice dezvoltării palmierilor sunt şi cele unde se găseşte o bună parte din populaţia de cimpanzei şi gorile. Un studiu publicat de Current Biology şi citat de The Daily Beast arată că zonele dorite de investitori pentru afacerea uleiului de palmier se suprapun pe arealul primatelor, şi aşa ameninţate de vânătoare şi pierderea habitatului în favoarea micilor ferme africane. Rezultatul: se prea poate ca moda uleiului de palmier să duca la dispariţia primatelor. Circa 60% dintre plantaţii se suprapun cu arealul primatelor. În Ghana, procentul este dramatic – 100%.
“Dacă plantaţiile de palmieri vor apărea in Africa, nu ştiu dacă vom reuşi să conservăm speciile acestea. La un moment dat, întregul sistem se va prăbuşi”, spune Joshua Linder, specialist în studiul primatelor la James Madison University.
Uleiul de palmier nu este o noutate în Africa, nu însă şi plantaţiile. Uleiul nu este foarte apreciat aici. “Nu este un ulei neapărat sănătos, dar este foarte ieftin”, spune Serge Wich, de la John Moores University din Liverpool.
Marele dezavantaj, nu însă şi pentru companiile multinaţionale, este că palmierii bogaţi în acest ulei se dezvoltă zonele cu cea mai mare biodiversitate de pe Terra. Odată cu apariţia plantaţiilor, unele specii de anuimale dispar imediat, pentru că îşi pierd habitatul, în timp ce altele rezistă. În timpul procesului de defrişare, maimuţele rămân prizoniere în mici pâlcuri de pădure, deoarece le este teamă să migreze prin câmp deschis către altă zonă.
Cercetătorii care au efectuat studiul menţionat nu se opun cultivării palmierilor, însă avertizează asupra riscului de a distruge mediul prin producţia la scară industrială a uleiului de palnmier. Se distrug astfel nu numai pădurile, ci şi micile ferme, coeziunea comunităţilor umane şi are de suferit calitatea apei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.