Motivarea CCR în cazul refuzului lui Kovesi

Curtea Constituțională (CCR) susține, în motivarea deciziei din 3 octombrie legate de refuzul Laurei Codruța Kovesi de a merge la Comisia de anchetă a alegerilor din 2009, că acest refuz a încălcat autoritatea Parlamentului.

CCR a analizat corespondența dintre Kovesi și comisia de anchetă.

„În ceea ce o privește pe doamna Laura Codruța Kovesi, aceasta (…) a refuzat să dea curs celor trei invitații și să se prezinte în fața Comisiei speciale de anchetă, iar la solicitarea comisiei de a răspunde, în scris, la întrebările ‘dacă ați fost acasă la domnul Gabriel Oprea în seara zilei de 6 decembrie 2009’ și ‘dacă răspunsul este afirmativ, vă rugăm să ne precizați motivul vizitei dumneavoastră acasă la domnul Gabriel Oprea și ce persoane au mai fost prezente’, doamna Laura Codruța Kovesi a răspuns că nu a dat curs invitației de a lua parte la lucrările comisiei, deoarece nu a avut și nu are cunoștință despre aspecte de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei, datorită atribuțiilor conferite de lege, nu a avut și nu are prerogative sau cunoștință de niciunul dintre aspectele care fac obiectul anchetei parlamentare”, se precizează în motivarea CCR.

Curtea a apreciat că procurorul șef al DNA nu a dat, concret, niciun răspuns la cele două întrebări formulate de Comisia specială de anchetă.

„Doamna Laura Codruța Kovesi nici nu a negat, nici nu a confirmat o stare de fapt concretă, limitându-se la a susține că nu deține informații necesare cauzei. Curtea constată că, de fapt, doamna Laura Codruța Kovesi nu a răspuns la cele două întrebări formulate de Comisia specială de anchetă. Mai mult, această situație coroborată cu imposibilitatea comisiei de a stabili adevărul, deși a întreprins mai multe demersuri în vederea audierii și altor persoane care ar fi putut avea cunoștință despre evenimentele cercetate, dar care au refuzat cooperarea motivat de faptul că au fost citate în calitate de martori într-un dosar de urmărire penală (…), sunt de natură a crea un blocaj în activitatea Comisiei speciale de anchetă (…), blocaj care a determinat Parlamentul României să adopte o hotărâre prin care prelungește termenul de activitate al comisiei cu 60 de zile, în vederea continuării demersurilor legale pentru realizarea obiectivelor în scopul cărora a fost declanșat controlul parlamentar”, se menționează în motivare.

În opinia CCR, în condițiile în care persoana invitată să participe la ședințele Comisiei de anchetă reprezintă o autoritate publică ce nu se află sub control parlamentar, aceasta are obligația să ia parte la lucrările comisiei „în toate cazurile și indiferent de obiectul anchetei parlamentare”, în virtutea principiului colaborării loiale între instituțiile și autoritățile statului.

„Prin conduita sa, procurorul șef al DNA nu numai că înlătură a priori orice colaborare loială cu autoritatea care exercită suveranitatea poporului — Parlamentul României, ci refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public (participarea în seara zilei de 6 decembrie 2009, dată la care s-a desfășurat scrutinul național pentru alegerea președintelui României, alături de alte persoane care dețineau funcții publice — directorul Serviciului Român de Informații, directorul adjunct al Serviciului Român de Informații și senatori, în locuința domnului senator Gabriel Oprea) care, dacă s-ar dovedi real, ar avea un impact major negativ în plan social, politic și juridic, prezervând, astfel, o stare de incertitudine cu privire la veridicitatea evenimentelor cercetate”, se mai arată în motivare.

CCR constată că, prin refuzul Laurei Codruța Kovesi de a se prezenta în fața comisiei și de a furniza informațiile solicitate, „este încălcată autoritatea Parlamentului României, organ reprezentativ al poporului, și este împiedicată desfășurarea activității sale” în ceea ce privește atribuțiile de control prin intermediul comisiilor parlamentare.

Curtea Constituțională a constatat, pe 3 octombrie, obligația șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, de a se prezenta în fața Parlamentului — Comisia specială de anchetă pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial. La acea dată, CCR a discutat cererile privind soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Ministerul Public, parte a autorității judecătorești, pe de altă parte, formulate de președintele Senatului și, respectiv, de președintele Camerei Deputaților.

„În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție de a se prezenta în fața Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial. În soluționarea conflictului, Curtea a constatat obligația doamnei Laura Codruța Kovesi de a se prezenta în fața Parlamentului României — Comisia specială de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial și de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziție celelalte documente sau mijloace de probă deținute, utile activității comisiei”, arăta CCR.

Trei judecători, opinie separată

Judecătoarea CCR Livia Stanciu consideră, într-o opinie separată, că au existat încălcări ale Constituției în ceea ce privește constituirea și funcționarea Comisiei speciale de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009, potrivit motivării.

„Prin atribuțiile și procedurile urmate, Comisia specială de anchetă parlamentară s-a plasat în afara Constituției, hotărârea de înființare a acesteia contravenind, prin conținutul său normativ, Legii fundamentale și normelor statului de drept consacrate prin Constituție. (…) Comisia specială de anchetă parlamentară nu se putea substitui activității ce se derulează în cadrul unei anchete penale efectuate de parchet, anchetă care a stabilit (…) că, din coroborarea probelor administrate, nu s-a decelat niciun element/indiciu de natură să conducă la presupunerea rezonabilă că s-ar fi încercat/inițiat de către persoanele nominalizate acte/acțiuni ce ar intersecta sfera ilicitului penal”, se arată în opinia separată.

Livia Stanciu susține, invocând o decizie anterioară a CCR, că Laura Codruța Kovesi nu putea fi invitată pentru a fi audiată în comisie în calitatea sa de magistrat, ci doar în calitate de cetățean al României.

„Doamna Laura Codruța Kovesi nu putea fi invitată (…) nici în virtutea calității pe care aceasta o deținuse în anul 2009, dată la care a avut loc evenimentul investigat, și nici în virtutea calității de procuror șef al DNA, pentru că invitația în astfel de calități a reprezentanților unor autorități publice ce nu se află sub control parlamentar trebuie să se circumscrie (…) ‘lămuririi unor chestiuni de interes public ce vizează problemele sistemice cu care aceste instituții se confruntă (…)’ și nu pentru lămurirea unor chestiuni legate de suspiciuni referitoare la o eventuală implicare într-un proces electoral în desfășurare a reprezentanților unor astfel de autorități publice, acest gen de verificări făcând obiectul doar a unei anchete penale a procurorului — ceea ce s-a și realizat în cauză de către parchet — și nu a unei anchete parlamentare”, precizează Livia Stanciu.

În opinia sa, CCR ar fi trebuit să constate că nu a existat un conflict de natură constituțională generat de refuzul Laurei Codruța Kovesi, în calitate de cetățean, de a se prezenta în fața Comisiei speciale de anchetă pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial.

Opinii separate au mai avut judecătorii constituționali Mircea Ștefan Minea și Simona-Maya Teodoroiu.

Mircea Ștefan Minea a apreciat că nu poate fi stabilită nicio legătură între presupuse fapte petrecute în anul 2009 și DNA, instituția pe care o conduce în prezent Laura Codruța Kovesi.

„Comportamentul personal (…) al conducătorului unei autorități publice în relația sa directă cu o altă autoritate publică nu poate antrena răspunderea/implicarea instituției într-un conflict juridic de natură constituțională, atât timp cât respectivul comportament nu vizează o situație juridică specială, conflictuală, a cărei naștere să rezide în mod direct în textul Constituției. Apreciez (…) că soluția corectă era constatarea inexistenței unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament (…) și Ministerul Public — Direcția Națională Anticorupție”, se precizează în opinia separată.

La rândul său, Simona-Maya Teodoroiu a menționat că cererile privind constatarea unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Ministerul Public, determinat, între altele, de refuzul procurorului șef al DNA de a se prezenta în fața Comisiei de anchetă, ar fi trebuit respinse „în principal ca inadmisibile și în subsidiar ca neîntemeiate”.

Teodoroiu a invocat faptul că CCR s-a pronunţat deja cu privire la existenţa sau inexistenţa unei obligaţii de a răspunde solicitărilor unei comisii de anchetă a Parlamentului României.

Judecătoarea a menţionat că Laura Codruţa Kovesi nu deţinea în anul 2009 funcţia de Procuror Şef al DNA, ci o altă funcţie publică – cea de Procuror General al PÎCCJ, fiind, la momentul actual, o terţă persoană faţă de raporturile constituţionale dintre Parlament şi PÎCCJ.

„Prin urmare, nu este relevantă calitatea actuală, de Procuror Şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în raport cu aspectele care fac obiectul comisiei parlamentare de anchetă, anume alegerile prezidenţiale din 2009”, subliniază Maya Teodoroiu.

Kovesi, dată de gol

Opinia separată a Liviei Stanciu confirmă că Laura Codruţa Kovesi a participat, în 2009, la întâlnirea din noaptea alegerilor, de la Gabriel Oprea acasă, alături de George Maior şi Florian Coldea.

„Parchetul a mai reținut că, probele testimoniale administrate în cursul urmăririi penale au relevat, în mod indubitabil, că persoanele prezente în seara zilei de 6 decembrie 2009 la locuința martorului Oprea Gabriel, respectiv George Maior,Vasile Dincu, Florian Coldea, Laura Codruta Kovesi, Onțanu Neculai și Iordănescu Anghel au participat la un eveniment de natură privată, la invitația acestuia, nefiind inițiată nicio operațiune de fraudare/viciere a rezultatelor alegerilor prezidențiale”, se arată în opinia semnată de judecătoarea CCR.

Opinia mai consemnează şi părţi din depoziţiile celorlalte persoane audiate.

„Astfel, depoziția făcută în fața procurorului de către martorul OPREA GABRIEL relevă, între altele, că : « (…) Subliniez încă o dată faptul că a fost o 106 simplă cină, însă datorită mediului exploziv din societate, se poate transforma în orice (…)» sau depoziția făcută de către martorul DÂNCU VASILE, în sensul că: «(…) toți cei prezenți m-au întrebat despre rezultatele exit-poll-urilor, prin prisma profesiei mele de sociolog, niciunul dintre aceștia nediscutând aspecte plecând de la premisa funcției pe care o detineau la momentul respectiv, ci, pur și simplu, așa cum am spus anterior, discuții firești, comune, între prieteni. (…) Cred că eu am vorbit cel mai mult dintre persoanele prezente și am încercat să explic cum a fost posibil ca cele 12 procente care făceau diferența în favoarea candidatului Mircea Geoană după primul tur să fie pierdute, astfel că eu am punctat, din punctul meu de vedere, patru momente care au condus la această pierdere (…) Subliniez faptul că asocierea acelei intâlniri cu caracter privat șivicierea rezultatului alegerilor este o pură fantezie și nimic din comportamentul celor prezenți la masă nu trădează niciun fel de amestec al instituțiilor în respectivele alegeri (…) ».

Totodată, Anghel Iordănescu a susţinut, printre altele, că „ (…)A fost o cină la care s-a comentat pe seama exit-poll-urilor, respectiv pe teme fotbalistice. Nu mi s-a părut, din discuțiile purtate între persoanele prezente,ceva dubios, ilegal(…) „.

Toto în opinia separată a Liviei Stanciu este consemnată şi mărturia lui Dan Andronic: „(…)Nu am spus și nici nu am nici o dovadă în acest sens că persoanele prezente la acea întâlnire din seara de 6 decembrie 2009 la locuința lui GABRIEL OPREA au participat la vreo operațiune de fraudare, viciere a rezultatelor alegerilor prezidențiale. Am precizat și în aparițiile publice că nu am pus în niciun moment în discuție posibilitatea fraudării sau vicierii alegerilor prezidențiale.(…) Repet incă o dată că eu, personal, nu am niciun element concret că persoanele prezente în acea seară participau la un proces de viciere a rezultatului alegerilor. Elementul comun pentru care am fost prezenți în casa lui GABRIEL OPREA în acea seară l-a reprezentat tocmai persoana acestuia (…) „.

Recomanda
Author

19 Comentarii

  1. Daca ma prezint si raspund „DA” trebuie sa explic motivul prezentei.Capat de drum.Sa spun ca am fost in calitate de acoperit?Daca ma prezint si raspund „NU” s-ar putea sa existe probe care sa demonstreze ca mint.Aici e buba.Kovesi nu e sigura ca SRI nu a filmat-o.Un serviciu de informatii care se respecta n-ar fi ratat asa ocazie pentru ca in cazul unei posibile lovituri de stat primii interogati ar fi cei de la SRI.In SRI exista inca neatinsa partea „buna”a serviciului.E surprinzator ca Maior si Coldea n-au inteles ce inseamna un serviciu de informatii pe care l-au condus.Inapti.Derbedei.

  2. Hoopaa!
    Să ne jucam cu stabilitatea constituțională, sa fie benevola pentru toți!
    Hahahaha!
    PSD, LINIȘTE, STAI CUMINTE, CUMPARA-TI LINIȘTEA, lasă justiția asa!
    E bine, Klemm, Donald, ne jucam puțin?!
    Langley, e bine asa, interesele Sunt protejate, sunteți liniștiți, partea asta de lume nu vă face probleme, da?
    Bravo!
    4!

  3. Evident ca Doamna” este agent sub acoperire cu protecție externa, în zadar se tot încearcă înlocuirea acestei impostoare atâta vreme cât serviciile care au ,,montat-o” în această FUNCȚIE PARAVAN si nu o vor scoate tot ,,ei din priză”-NU se va putea atinge nimeni de ea chiar dacă ar face orice crimă gravă împotriva legii sau a oricui… Asta se intâmplă in toate structurile statului *dna,servicii,diicot,parchete…dar si cu laude sporite din Politică, Presedinție și MassMedia deoarece NU se denunță în mod oficial PUNCTUL CRITIC REAL doar se fac PERMANENT noi compromisuri tot contra legii și a țarii. Poporul este captiv de zeci de ani deoarece este indiferent. Astfel nebunii de la butoane sunt în extaz si controleaza TOT ce vor. Și asta pe banii sclavilor spălați pe creier. Nimic altceva…CĂ DOAR ROMÂNIA ESTE UNICA TARA UNDE ORICE CRIMA SI ILEGALITATE A SISTEMULUI devine de NEATINS sau SECRET DE STAT

  4. CCR-eaua asta analizeaza situatii de incalcare a Constitutiei sau isi da cu parerea cum ar trebui sa se comporte un functionar al statului ? Ce articol din Constitutia Romaniei a incalcat LCK ! Vreau sa stiu articolul , paragraful , alineatul ? Daca nu se poate numi cu exctitate articolul , paragraful , alineatul pe care l-a incalcat LCK , deciziile CCR sunt niste partzuri urat mirositoare dar tare placute hamsterului din Aleea Kiseleff 10 !

  5. Dle MINISTRU AL JUSTITIEI de-a lungul istoriei de mii de ani ai neamului nostru putine capetenii au putut face ceva pentru binele sau interesul general , BUREBISTA, TUDOR VLADIMIRESCU, MIHAI VITEAZU, STEFAN CEL MARE, A.I. CUZA, care au avut MARI MERITE dar si un sfarsit neomenesc (BLESTEMUL NATIEI). SE MERITA CA SI TU SA INTRI IN RANDUL LOR DACA ai sange si presiune in conducte si REUSESTI CA IN MANDATUL TAU SA SE SOLUTIONEZE CU “CELERITATE”(de unde???) SI OBIECTIVITATE SIMULTAN DOSARELE, REVOLUTIEI SI al MINERADELOR ocazie cu care sa se identifice vinovatii si clanurile lor MAFIOTE si sa li se aplice pedeapsa PENALA cuvenita inscriind ASTFEL mersul, evolutia ROMANIEI pe o traiectorie a NORMALITATII. Totodata CA SI CONSECINTA SE VA PUTEA APLICA PRINCIPIUL LUSTRATIEI, COMPETENTEI SI INTEGRITATII in cadrul institutiilor statului burdusite cu MAFIOTI, IDIOTI, CRETINI, GOLANI, PENALI, CIOCIOLINE, PUSCARIABILI ETC. FARA SA FIE SOLUTIONAT DOSARUL REVOLUTIEI IN ROMANIA EXISTA CRIMINALI carora li s-au atribuit titluri de REVOLUTIONARI SI CU MERITE DEOSEBITE carora li se platesc INDEMNIZATII CONSISTENTE DE PESTE 7.000 de lei lunar dar si facilitati (terenuri, spatii comerciale, reduceri de taxe si impozite, etc) TOT EI CA SI PRIVILEGII AU FUNCTII IMPORTANTE IN CONDUCEREA STATULUI PENTRU TOATE RUDELE SI ACOLITII LOR .

  6. Toate aceste anomalii ATROCITATI au dus la conducerea tarii de 27 de ani in stil AFRICAN, TRIBAL, MAFIOT si duc la ingroparea definitiva a Romaniei.
    Prin rezolvarea dosarului LOVITURII DE STAT din 89, se va constata ca putere politica de dupa 1989 a fost si ESTE ILEGITIMA pana in prezent!
    Prin rezolvarea dosarelor mineriadelor se va constata ca putere politica a fost si ESTE ILEGITIMA deoarece s-au organizat mineriadele si puciuri pentru reprimarea NORMALITATII a opozantilor, obstructionarea demaocratiei si ingroparea Ro!
    Prin rezolvarea-solutionarea dosarelor privatizarilor frauduloase CARE AU DUS LA FORMAREA BURGHEZIEI COMUNISTE se va constata ca TARA A FOST JEFUITA CU SUTE si mii DE MILIARDE DE DOLARI! CLASA POLITICA si AUTORITATILE POSTCOMUNISM TREBUIE RESPONSABILIZATE SI OBLIGATE SA PLATEASCA PENTRU TRADARE, EXCROCHERIILE SI HOTIILE COMISE IN DETRIMENTUL POPORULUI ROMAN.
    VA UREZ MULT SUCCES!

    • CCR trebuie desfintat, Parlamentul trebuie desfintat….. Ce minte bolnava trebuie sa ai ca sa sustii aberatiile astea?

  7. Ce este CCR ? Un organ de stat in care partidele si-au numit politrucii fara nici o probitate morala si profesionala, in cele mai multe cazuri. Politrucii raspund comenzilor de partid, unii pe fata altii mai pe ascuns. In CCR ar trebui sa ajunga numai judecatorii de la ICCJ, dupa ce si-au terminat treaba acolo fara incidente. Restul e cancan politic…

  8. De remarcat și că legea îi interzice doamnei Kovesi să se implice în activitatea unor astfel de „comisii politice” , câtă vreme este magistrat, iar deciziile Curții Constituionale nu sunt dect „acte administrative” , așa după cum chiar CCR a stabilit, atunci când a decis despre abuzul în serviciu, ca nerespectare a legilor și ordonanțelor guvernului, și nu și a celorlalte reglementări ce ar fi date de instituții ale statului și care ar avea nivel de acte administrative ?

  9. Cum ați comenta și despre faptul că, deciziile CCR, deși au caracter obligatoriu, după cum reglementează Constituția, nu sunt puse în aplicare, în termenele stabilite de Constituie, nici de către parlament ?

  10. CCR trebuia sa o trimita sa invete ceva carte in materie de drept!
    Daca nu stie carte ce aveti cu ea si cu Lazar!
    Comunistii inaite de 1989 recrutau indivizi de tipul lui Lazar,dupa 1989 securistii recruteaza de tipul Codrutei,in ambele cazuri indivizi care au documente false ca au absolvit scoli dar nu au invatat nimic!
    Important pentru meseria lor este politia securista !
    Si o fac foarte bine!

  11. Nu intamplator securistii basisti madam Stan-ciu-ciu si minea au avut opinia separata favorabila securistei Lulutza
    plagiatoarea.Nerusinarea securistilor participanti la sedinta de fraudare a alegerilor din sufrageria lui Izmana nu
    cunoaste limite si sfideaza pe fata o Tara sub privirea placida a SA-SSului.

  12. Si individul de la Cotroceni, cel cu geaca rosie, o mai tine pe post? Am inteles ca e multumit dupa ce a plagiat cu 4%, am inteles ca e multumit cu „rezultatele” obtinute, adica achitarile cu „fapta nu exista”, dar si acum cind CCR spuns ca incalcat Constitutia mai poti fi multumit?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*