O explicație pentru creșterea economică 

bani-moneda-romania-inflatie

Produsul Intern Brut în trimestrul al treilea din 2022 a înregistrat o creştere cu 4,0% pe seria brută şi cu 4,7% pe seria ajustată sezonier față de perioada similară a anului trecut, conform datelor prezentate de Institutul Național de Statistică. Aceste date arată o reducere a motoarelor economiei pentru că în trimestrul al doilea aceasta crescuse cu 5,1%, însă creșterea este încă solidă. În trimestrul III 2022, comparativ cu trimestrul II 2022, Produsul intern brut a crescut cu 1,3%.

Analistul Bogdan Glăvan prezintă un motiv pentru care economia românească este pe plus. ”Până la această oră în România au intrat peste:
– 6 miliarde euro din PNRR, adică 2,1% din PIB;
– 5 miliarde euro din fonduri structurale, adică 1,8% din PIB;
– 4 miliarde euro din diaspora, adică 1,4% din PIB.
Așadar, 4% din PIB fonduri europene, cam 5,5% din PIB dacă adăugăm remitențele. Investițiile străine nu le pun la socoteală.
Până la finalul anului nivelul lor va crește, poate la 7% din PIB sau mai mult.
Este un transfer de avuție uriaș, aproape fără precedent în istorie, nu doar în cazul României, ci în istoria planetei. Și guvernul se laudă că e posibil să nu intrăm în recesiune.
E ca și cum barmanul îți face cinste cu băutura și tu te lauzi că ești capabil să achiți nota de plată”, a spus acesta.

Premierul Nicolae Ciucă susține că România nu este în pericol să intre în recesiune economică așa cum se vorbește în UE. ”Într-o situație destul de complicată, la nivelul Guvernului s-au reușit măsuri care asigură continuarea consolidării economice. Avem creștere economică și pe ce-l de-al treilea trimestru, o creștere economică de aproximativ 4%, în comparație cu primele 9 luni ale anului trecut”, a declarat Ciucă.

Controversa INS

Institutul Național de Statistică a declanșat un val de declarații din partea unor analiști și politicieni din opoziție după ce a revizuit creşterea economică din T1 2022 faţă de T4 2021, de la 5,2% cât a anunţat în luna mai, la 1,5%. Statistica a explicat modificarea cifrelor prin actualizarea sistemului informatic: ”Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut s-a modificat în urma actualizarii cu ultima versiune a programului JDemetra 2.2.3, a modificării modelului, a numărului de regresori folosiţi, a revizuirii seriei brute şi a numărului de observaţii disponibile în conformitate cu recomandările privind practicile europene în contextul tratării efectelor de criză a pandemiei COVID – 19.”, se precizează în comunicatul INS de marţi, 15 noiembrie.

Fostul premier Ludovic Orban spune că INS a greșit cu 3,8%. ”La un PIB al României de aproximativ 240 miliarde de EURO, asta înseamnă o eroare de peste 9 miliarde de EURO. Aproape nimeni nu a luat poziție față de această gravă dezinformare a principalei instituții care furnizează date statistice despre evoluția economiei românești”, a precizat Orban. ”Ca să înțelegeți gravitatea acestei mistificări a realității economice, trebuie să știți că prognozele privind evoluția economiei se fac pe baza datelor statistice. Bugetul de stat, bugetul asigurărilor de stat, politica fiscală, politicile economice se bazează pe informațiile date de INS. Statisticile la nivel european realizate de Eurostat se bazează tot pe informațiile furnizate de INS. În evaluarile statistice mai apar erori, dar de ordinul zecimilor. Niciodată nu s-a produs o asemenea umflare a PIB. O asemenea deformare grosolană a realității economice. Ca să înțelegeți mai clar am să dau un exemplu din medicină. Datele INS sunt ca un diagnostic, pe baza căruia se eliberează rețeta. Dacă pacientul este diagnosticat cu gastrită, dar el suferă de hepatită, tratamentul nu numai că nu îl vindecă, ci ar putea chiar să îi agraveze boala. În situația asta sunt posibile doar două explicații. Fie guvernul a pus presiune pe conducerea INS să măsluiască datele pentru interese politice, fie conducerea INS a greșit grav. O greșeală care nu poate fi trecută cu vederea. Pentru că nimeni nu va mai avea încredere în datele furnizate de institut și asta va crea o „ceață” care poate să afecteze negativ evoluțiile din economia românească”, declară Orban.

Președintele USR, Cătălin Drulă, susține că „INS manipulează cifrele privind economia ca să raporteze șeful Ciucă recorduri inexistente de creștere economică”. „Da, da, ați citit bine, au revizuit din urmă toate valorile pentru PIB pe baza cărora acum 3 luni, 6 luni, etc anunțau recorduri la hectar. Le-au dat în jos retroactiv. Creșterea economică nu era de 5,3%, ci de 1,5%. Au mințit o țară întreagă. Dl. Ciucă își lăuda ieri subordonații: „subliniez datele foarte bune pe care le-a comunicat astăzi INS”. Pentru că da, scenariul se întâmplă cu repetiție. În loc să pună capul în pământ și să-și ceară scuze, ieri au avut tupeul să anunțe eroarea ca pe o veste bună”, spune Drulă.

Poziția lui Câciu

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, a declarat miercuri, comentând revizuirea datelor publicate de INS despre creşterea economică din T1, că instituţia nu a greşit, ci a aplecat un alt model econometric de calcul. ”Din perspectiva afirmaţiilor unor analişti, sunt fanul analiştilor, m-aş întreba de ce nu se uita la prognoza Comisiei Europene. Este uşor să arunci cu noroi într-o instituţie naţională pentru că probabil nu îţi răspunde în fiecare zi la televizor. Totuşi, indiferent ce ne spune INS, indiferent că a aplicat o metodologie nouă sau că a restructurat anumite date pe trimestrul 1 sau 2, este mult mai prudent decât ceea ce ne spune Comisia Europeană sau FMI. Oare toţi manipulează datele şi numai analiştii nostri ştiu să facă datele?. Chiar îi rog să facă ei datele şi să spună cât e PIB-ul”, a spus Câciu, răspunzând unei întrebări în cadrul conferinţei de presă după şedinţa de guvern. Ministrul a spus că unii analişti au devenit ”părerologi de profesie”, dar nu au nimerit estimările.

”Întrebaţi-i câţi dintre ei au spus că vom termina pe creştere economică în trimestrul întâi. La fel, câţi dintre marii trezorieri de bănci comerciale din România, care sunt şi analişti economici şi mai apar la TV spuneau că Romania va avea o creştere de 4,6% sau de 5%”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Cosmin Pam Matei 4582 Articole
Author

6 Comentarii

  1. Sa intelegem ca un alt model econometru poate da alt rezultat la 7+1=3+5? Sau UE are alta varianta de matematica?

  2. Kakaia crestere economica, cand Romania nu mai are rconomie?! Ca ce se mai misca apartine in proportie de vreo 80% strainilor! Dupa 32 de ani de demolare a economiei sai de instrainare, a vorbi de , crestere economica” sau de ,,economie romaneasca” este o mare minciuna! Toate cifrele statistice care se refera la economia Romaniei sunt false! Traim intr-o mare iluzie si minciuna dar ne imbatam cu apa rece! O spun ultimele scumpiri din viata noastra!

  3. La anul, recesiunea. Nu vă mai luați după gargara guvernanților. Vin 2-3 ani de “receflație“. O să-l regretați pe Nea Nicu, care vă ținea la 16 grade în apartamente. O să reduceți voi singuri încălzirea la 15 grade ? Și o să implorați guvernul să reintroducă mercurialul la haleală ???

  4. PIB-ul creste in Romania datorita inflatiei, dar nu ajunge la 15% datorita evaziunii fiscale.

  5. Cat timp Bucurestiul produce masiv cu motoarele turate, Romania se poate lauda. La PIB este depasita doar de Polonia dintre toate fostele tari comuniste inclusiv Ucraina. Daca Bucurestiul incetineste treaba, tara o ia rapid la vale.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.