Odiseea „legilor justiției“ din Polonia

Nici bine nu a început dezbaterea parlamentară pe noul pachet al legilor justiției, că în România au venit deja clasicele proteste antiguvernamentale și anticorupție. Și au început să curgă și avertismentele, presa europeană sugerând că, dacă până acum România a fost ferită de pedepsele Comisiei Europene îndreptate împotriva Ungariei și Poloniei, Bucureștiul ar putea avea parte de același tratament și de o a „n“-a amânare a aderării la spațiul Schengen.

Luni, chiar după protestele din România, în Parlamentul European a avut loc o dezbatere despre „amenințarea gravă“ la adresa independenței justiției din Polonia, în cuvintele vicepreședintelui Comisiei Europene, olandezul Frans Timmermans.

Legile care ar speria PSD-ul

Vrea cumva puterea din Polonia să anuleze monopolul președintelui în revocarea șefilor Parchetelor, lăsându-i însă dreptul numirii lor, așa cum vrea puterea de la București? Vrea puterea din Polonia să creeze o Direcție pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, așa cum se dorește în România? Nu, Partidul Lege și Justiție al lui Jaroslaw Kaczynski a trecut de mult de această etapă. Imediat după venirea la putere, ministrul Justiției a devenit și procuror general. Și nu este vorba despre un Tudorel Toader, ci despre un politician sulfuros care a avut el însuși probleme cu justiția. Apoi, în această vară, ministrul Justiției a primit dreptul de a demite și numi șefii Curților inferioare din Polonia. Iar guvernul controlat de Kaczynski vrea acum să-i pensioneze prin lege pe membrii Înaltei Curți și să pună noile numiri în seama ministrului Justiției. Apoi, mai dorește numirea de către Parlament, și nu de către colegii de breaslă, a judecătorilor din instituția omoloagă Consiliului Superior al Magistraturii. În plus, acești noi membri ar avea drept de veto.

„Magistrații, subordonați forțelor străine“

Sunt reforme de care până și cei mai radicali politicieni ai puterii din România s-ar speria. În Polonia, lucrurile nu au stat așa. Guvernul de la Varșovia susține că justiția este ineficientă, deseori coruptă, că magistrații au devenit o castă care își promovează propriile interese și că nu au habar despre adevăratele probleme ale cetățenilor. „Curțile de justiție sunt un bastion al postcomuniștilor. Îi protejează pe cei care au servit fostul regim și sunt subordonate forțelor străine“, spunea Kaczynski. Este același guvern care, imediat după venirea la putere, i-a demis pe șefii serviciilor militar și civil de informații, despre care spunea că sunt „mai degrabă instituții politice decât instituții care să protejeze interesele Poloniei; acești oameni erau o amenințare mai mare decât cele care vin din afara Poloniei“.

În Polonia, cei care decid sunt polonezii

Cum au răspuns eurodeputații conservatori polonezi la acuzele formulate de vicepreședintele CE Timmermans? „Opoziția nocivă și mincinoasă creează o imagine falsă a Poloniei.

Guvernul are majoritatea în parlament și ne îndeplinim promisiunile electorale. În Polonia, cei care decid sunt polonezii“, a spus Jadwiga Wisniewska. „Asta e democrația: majoritatea are dreptul să aplice programul pentru care a fost aleasă.“ Ca și în România, reprezentanții puterii din Polonia își pot susține pozițiile cu argumentele economice: că e vorba despre Comisia de la Bruxelles, FMI sau Banca Mondială, ambele state au o creștere economică impresionantă raportată la restul UE și se mențin în deficitul bugetar de 3%. În plus, partidele de la guvernare continuă să conducă în sondaje.

Avertismente, modificări, remanieri

A nu se înțelege că „legile justiției“ din Polonia au avut un parcurs ușor. Ca și în România, au fost criticate de diplomația americană. „Guvernul polonez promovează o legislație care pare să submineze independența justiției și satul de drept“, arăta Departamentul de Stat în luna iulie. Tot atunci, sub presiunea protestatarilor, președintele Andrzej Duda a respins cele mai dure două reforme ale justiției. Ca și în România, unde „legile justiției“ ale ministrului Toader au fost modificate în Parlament, președintele Poloniei a înaintat o versiune proprie, diluată. Ca și în România, legile sunt studiate de Comisia de la Veneția. Ca și în România, în guvernul Poloniei au apărut voci care se opun acestor legi și, la fel ca la București, se așteaptă o remaniere. Luni premierul Beata Szydlo a discutat cu liderul partidului despre mazilirea a cel puțin unui vicepremier.

Bani europeni contra blocării legilor

Polonia adoptă această poziție tranșantă fiind supusă unei proceduri de infringement la Bruxelles. România nu a avut parte de acest tratament până acum pentru că nici nu era necesar, câtă vreme există cămașa de forță a MCV-ului. Bruxelles-ul dorește însă să creeze o nouă pârghie de presiune asupra Poloniei și Ungariei și, dacă va fi cazul, și asupra României. Este vorba despre limitarea accesului la fondurile europene prin condiționarea respectării statului de drept. „În opinia mea, ar trebui să luăm în calcul o condiționalitate mai puternică între statul de drept și fondurile de coeziune“, a declarat la finele lunii octombrie comisarul european pentru Justiție, cehoaica Vera Jurova. De ce această rezervă a „opiniei sale personale“? Pentru că, până acum, țările UE au fost reticente când a venit vorba să se sancționeze una pe cealaltă plecând de la problemele statului de drept.

O falie Est-Vest

În plus, președintele CE, Jean-Claude Juncker, și Angela Merkel nu favorizează asemenea penalizări. Juncker, speriat deja de Brexit, se teme de o ruptură și mai mare Est-Vest. Merkel, atentă la beneficiile economice ale Germaniei, știe că un procentaj mare din fondurile de coeziune oferite Poloniei se întoarce în conturile companiilor germane. Kaczynski știe, la rândul lui, că Polonia nu stă cu mâna întinsă, ci este sursa de profit pentru companiile vestice. În România, imaginea este cea a unei țări ce primește „cadourile“ UE și care tremură în fața unor reforme ce par o glumă pe lângă cele poloneze. România și Polonia au semnat un parteneriat strategic de pe urma căruia au avut mai mult de pierdut în plan economic. Poate guvernul sa obțină acces la experiența poloneză în disputa cu UE și să profite măcar în plan politic de pe urma acestui parteneriat?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.