Ludovic Întâiul n-a crezut că guvernul pe care îl conduce are să cadă, deși știa că Iohannis vrea cu adevărat anticipate. Orban a mizat greșit și s-a trezit cu o zi înainte de moțiunea de cenzură că este iminentă trecerea moțiunii.
Atunci, pe 4 februarie, Orban și-a dat toată măsura diletantismului său: a forțat o ședință de guvern cu 25 de OUG-uri, în pofida faptului că reglementările de avizare urmau să fie încălcate.
Ce a ieșit de aici? Multe intenții secrete ale peneliștilor au fost scoase la iveală. Partenerii de guvernare și-au dat seama că Orban urmărea scoaterea celor mici (PMP, PRO, ALDE) din joc, iar USR a văzut cum se topește șansa unor locale în două tururi, care, desigur, i-ar fi avantajat pe useriști.
În cele din urmă și Tăriceanu a înțeles că la anticipate ar fi riscat să nu intre în Parlament, căci Orban a introdus un vot care nu mai ține cont de caracterul teritorial al votării și permite un masiv „joc” de turism electoral.
Dintr-o lovitură, Orban a pierdut încrederea partenerilor săi (mai puțin USR). Acum, PNL nu mai știe dacă noul guvern ar putea fi votat înainte de luna iunie. Începând din iunie nu mai poate fi dizolvat Parlamentul și va exista din nou vot de învestire. Cele 25 de OUG-uri riscă să fie anulate în Parlament una după alta înainte de a-și produce efectele. Căci noaptea OUG-urilor a creat o majoritate anti-Orban.
Diletantismul lui Orban s-a arătat a fi grandios. Băse i-a spus-o cel mai direct: Bre, ție îți place să fii umilit…
Orban a mizat pe rezistența guvernului la asumarea pe două tururi. El planificase căderea pentru asumarea următoare: pe desființarea SIIJ. Acum, va mai putea da OUG cu alegeri în două tururi abia după locale. Strict degeaba. Și nici OUG pentru desființarea SIIJ nu va mai putea da.
Iar în iunie s-ar prea putea ca Iohannis să desemneze alt liberal pentru funcția de premier. Orban l-a supărat deja că nu a avut inițiativa demisiei ca să deschidă calea către anticipate. Apoi, l-a oripilat cu ilegalitățile din noaptea celor 25 de OUG-uri. Bașca faptul că ministrul de Finanțe a mințit că liderii UE au acceptat deficitul excesiv al bugetului pe 2020. Dacă l-ar fi acceptat, n-ar fi deschis procedura de monitorizare asupra deficitului României.
Nu sunt de acord. Eu nu cred ca Orban a avut increderea „partenerilor” mici niciodata. Cred ca instalarea guvernului Orban a fost o alianta conjuncturala in care opozitia originala la PSD, a trebuit sa joace in aceeasi echipa si a primit intariri de la ALDE si ProRomania care incercau sa se distanteze de pierderea de imagine (subliniez „imagine” nu altceva) in epoca Dragnea. Si la instalarea guvernului Orban era clar ca e o chestie pe termen scurt in care fiecare incerca sa obtina o felie de tort cat mai mare, respectiv sa arunce cartoful fierbinte. PNL a jucat de la inceput cartea de intram distrugem iesim. Mi-e greu sa cred ca cineva chiar credea ca PNL va guverna minoritar un an si …
Mai apoi, predictibil, PNL-Orban a mutat pentru alegeri anticipate pentru ca tortul nu e destul de mare pentru toti. Si am intrat intr-o logica de care pe care, unde scopul e in primul rand obtinerea unei imagini de mascul Alpha in vederea alegerilor. Cele 25 de ordonante au fost o miscare in care sperau ca beneficiile obtinut din modificarea regulilor in favorea lor este mai mare decat pierderea in fata electoratului anti-PSD dar principial, respectiv pierderea increderii „partenerilor”. Ultimul cred ca nici nu conteaza, realist vorbind, pentru ca vor urma negocieri pe primarii, aliante, negocieri pe noul guvern, tort cascaval, cartofi fierbinti etc.
Iar faptul ca au dat 25 de ordonante (BTW in loc de una atotcuprinzatoare) va fi doar o fila din poveste, daca „partenerii” nu reusesc ca convinga electoratul de nocivitatea principiului, ceea ce nu prea vad ca fac.