Noul parc fotovoltaic Doiceşti – Şotânga, cu o putere instalată de 80 MW, a fost pus în funcţiune şi este parte a complexului energetic de la Doiceşti, care va include şi prima centrală cu reactoare modulare mici (SMR) din Europa.
„Complexul energetic de la Doiceşti va demonstra complementaritatea celor două surse curate de energie – nucleară şi regenerabilă – şi va reprezenta nu numai o capacitate optimă de producţie, cu posibilitatea de a varia producţia, ci şi o nouă viziune asupra surselor de generare pentru Sistemul Energetic Naţional al viitorului. Complexul energetic de la Doiceşti este soluţia sustenabilă care repune deja în circuit o suprafaţă extinsă din depozitele de cenuşă rezultate din exploatarea fostei centrale electrice pe cărbune din Doiceşti, prin utilizarea acestora pentru parcul fotovoltaic. În viitor, întreg amplasamentul va fi reutilizat pentru funcţionarea centralei cu reactoare modulare mici, un exemplu pentru reintroducerea în sistem şi reutilizarea pentru producţia de energie, de data aceasta curată, a fostelor centrale pe cărbune”, se arată într-un comunicat transmis joi.
Noul parc produce energie verde prin intermediul a peste 123.000 de panouri bifaciale monocristaline cu o durată de viaţă de 25 de ani, fiind construit pe o suprafaţă de peste 115 hectare, cu o capacitate instalată de 80 MW. Parcul fotovoltaic este racordat la Sistemul Energetic Naţional prin cele două staţii de transformare 110/20 kV Şotânga şi Doiceşti.
Energia produsă în centralele fotovoltaice va asigura puterea necesară tuturor echipamentelor şi utilajelor folosite în execuţia viitoarei Centrale SMR de la Doiceşti, precum şi energia necesară asigurării serviciilor interne ale Centralei SMR, după punerea acesteia în funcţiune.
Pentru amplasamentul parcului, au fost realizate lucrări de stabilizare a depozitelor de cenuşă rezultate din exploatarea cărbunelui, cu respectarea legislaţiei din domeniul protecţiei mediului ale Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM). În proces s-au respectat standardele de izolare a fostelor depozite, folosindu-se geotextile biodegradabile şi un strat de pământ, pentru a împiedica contactul resturilor de cenuşă cu mediul înconjurător, se precizează în comunicat.
Odată cu maturizarea proiectului SMR, parcul fotovoltaic va intra în patrimoniul RoPower, compania de proiect pentru dezvoltarea tehnologiei SMR în România.
„Complexul Energetic nuclear – fotovoltaic de la Doiceşti marchează încă o bornă din parcursul planificat al proiectului care, pe lângă asigurarea de energie verde şi siguranţa în alimentarea şantierului, aduce şi mai multă încredere investitorilor acestui proiect”, a declarat Teofil Mureşan, CEO E-INFRA.
Cosmin Ghiţă, director general SN Nuclearelectrica, a precizat că prin acces la o sursă curată, sigură, stabilă şi eficientă de energie, se va dezvolta în zona Doiceşti un adevărat hub industrial, cu potenţialul de a atrage noi investitori în zonă.
„Proiectul Complexului Energetic de la Doiceşti este un exemplu de colaborare naţională şi internaţională în vederea dezvoltării unui model de viitor pentru generarea de energie curată, sustenabilă, care să ofere multiple beneficii pentru comunitate şi pentru mediul economic-industrial. Noul complex energetic va demonstra nu numai complementaritatea acestor două surse de energie curată, nucleară şi fotovoltaică, dar va aduce şi multiple beneficii socio-economice în zonă. Prin acces la o sursă curată, sigură, stabilă şi eficientă de energie, se va dezvolta în zona Doiceşti un adevărat hub industrial, cu potenţialul de a atrage noi investitori în zona. România are aproape 27 ani de experienţă în operare sigură în domeniul nuclear, suntem pe locurile 1 şi 3 în ceea ce priveşte factorul de capacitate, din peste 440 reactoare în operare la nivel global, avem un reglementator experimentat şi o industrie pregătită să contribuie la dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare mici. Avem toate atuurile să dezvoltăm un proiect sigur, eficient, care să pună România, şi implicit Doiceşti, pe harta mondială a proiectelor energetice ale viitorului”, a declarat Cosmin Ghiţă.
Marius Dănilă, CEO RoPower, a subliniat colaborarea cu autorităţile şi comunitatea locală pentru a asigura o dezvoltare transparentă şi durabilă a amplasamentului de la Doiceşti, pentru a transforma zona într-un hub energetic cu valoare adăugată pentru comunitate. „Energia produsă în centralele fotovoltaice va contribui, alături de energia produsă de viitoarea Centrală SMR de la Doiceşti, la dezvoltarea socio-economică a zonei, la bunăstarea populaţiei, precum şi la creşterea securităţii energetice a României şi la reducerea emisiilor de CO2”, a declarat Marius Dănilă.
RoPower Nuclear SA, societate înfiinţată de către Nuclearelectrica SA şi Nova Power & Gas SRL, este compania de proiect pentru dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doiceşti. RoPower combină expertiza celor doi acţionari – mamă şi are ca obiectiv, alături de partenerii NuScale, implementarea cu succes a reactoarelor modulare de mici dimensiuni pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doiceşti, respectând cele mai înalte standarde şi reglementări naţionale şi internaţionale.
Amplasamentul fostei termocentrale Doiceşti a fost selectat ca locaţie candidată în urma studiilor preliminare realizate cu fonduri în valoare de 1,2 milioane dolari primite de la USTDA la începutul anului 2021.
În prezent, RoPower şi NuScale realizează prima etapă a studiului FEED (Front-End Engineering and Design), menit să verifice în detaliu amplasamentul candidat preferat de la Doiceşti. Acest studiu constă într-o serie de activităţi şi studii iniţiale de inginerie şi proiectare, analize tehnice ale amplasamentului fostei centrale de la Doiceşti, estimarea calendarului şi costurilor specifice proiectului din România. În cadrul studiului FEED sunt aplicate de asemenea recomandările AIEA (Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică), în urma misiunii AIEA Site and External Events Design (SEED), desfăşurată în august 2022, la solicitarea Nuclearelectrica.
Splendid. 115 hectare pentru a alimenta o locomotivă electrică. 80MW presupun Soarele nemișcat la perpendiculara panoului. Soarele răsare și apune.Rămân 50MW.Noaptea, Luna bagă ceva mai puțin decât îi trebuie paznicului să-și încălzească ibricul de cafea. 25MW.România nu e-n Sahara, plouă, ninge, trec avioane care împrăștie oxid de aluminiu,-16 Mw.Energia se stochează greu, ineficient, cdntralele termo merg în gol pentru a suplini variațiile,10 MW.Adică o locomotivă electrică.Ce afacere! 115 hectare, adică 7000 de tone de biocombustibil diesel sau metanol, bașca filtrarea aerului, un fleac, l-au ciuruit. Dar subvențiile pe”verde”? Care verde? Uuuuu!
Dragă Postăkel, mi-a sărit în ochi comentariul d-tale, întrucât urmaresc de mai mulți ani (vreo 20) progresele făcute de panourile solare, fiind și de „meserie” întru-un fel, subinginer electro în Ro, apoi Inginer de întreținere în „skyscrapers” în US. Dacă te documentezi puțin, pe timpul celor cca 5 ore de însorire, acest park fotovoltaic ar putea produce energia necesară unui nr. de 11-14 locomotive electrice, (cu o putere maximă între 5500KW și 7000 Kw). Problema cu energia solară este lipsa de continuitate a generării electricității, de aceea se combină cele 2 forme de generare, solară și nucleară (cu centrale mici, probabil mai sigure). Nu văd nici o problemă cu folosirea energiei solare, atâta vreme cât terenul folosit este arid, nefolositor agriculturii, aspect care poate fi îndeplinit ușor în unele zone ale României. Și da, ar fi bine ca panourile să nu fie „made în China” că arată sclipitor când le scoți din ambalaj, dar fiabilitatea e sub-standard. Plus că ei doresc să obțină monopol pe ac. industrie… Mă întreb uneori de ce atâta miștocăreală la unii dintre voi, cei rămași în acasă, chiar pentru lucruri faine, bune ptr țară? Iar când e vorba să mergeți la vot pentru niște valori adevărate sau ptr a frâna pe incapabilii și corupții care au pus mâna pe multe pârghii decizionale, nu vă prezentați ci doar vă exprimați sarcasmul sau blazarea. Merg la sfârșitul verii în țară, la Cluj, și mă întâlnesc cu drag cu prietenii rămași, care sunt mai puțin blazați și au realizări f frumoase (economic, cultural sau în arte) De-abia aștept! Și, te rog, nu te supăra ptr observațiile făcute! Puțină documentare și un pic de optimism (prudent) ar ajuta…
Asa e cand asculti de una fara scoala (Grete). Votez AUR, ca-i baiat bun antiamerican si anti european !
80 MW cateva ore pe an….asteptam prima grindina colosală
ce va sparge casele si familiile vinovatilor!
cand se va construi fabrica de panouri fotovoltaice si una de reciclare/recuperare substante(din panouri; era un inginer in Bucuresti care recupera metale rare + aur din telefoane antice) „ne va durea in basca” de grindina .
combinata cu milioane de celule de baterii in paralel(alta fabrica) + cercetatori romani + sud-coreeeni + americani +etc = destula energie regenerabila incat planeta sa ia exemplu de la o tar bananiera,independenta energetic!
asta ar fi un SUPER upper-cut sub barbie mogulilor din energie
Daca aceste panouri ar fi amplasate pe terenuri care nu sunt propice agriculturii nu ar fi nici o problema.
Atata timp, insa, cand se scot din circuitul agricol terenuri fertile pentru a se instala aceste panouri acest lucru nu mai este bun. Chiar mi se pare ca exista o lege care interzice asa ceva. Inseamna ca se transfera aceste terenuri din extravilan in intravilan sau ceva de genul acesta. Omenirea se indreapta catre 10 miliarde de locuitori. Care vor avea nevoie de hrana. Sa scoti aceste terenuri din circuitul agricol mi se pare nu numai o crima dar si o tampenie mare cat casa. Banuiesc ca acesta este si motivul pentru care nu se fac lucrari de irigatie in zona Baragan (canalul Siret) sau in Dobrogea (care are in subsol un acvatoriu imens). Aceste terenuri vor deveni – in lipsa irigatiei – in cativa ani suprafete improprii agriculturii. Deci bune de parcuri foto-voltaice.
Panourile respective au fost montate pe o halda de zgura rezultata de la centrala pe carbune care a functionat la Doicesti.
Deci nu s-a scos teren din circuitul agricol !
Oricum avem sufficient teren agricol pe care nu il lucram sau il lucram cu tehnologii de acum 50 de ani !
Nuțule,
Centralele nucleare, dacă sînt așa ceva, fi suspicios și-o să-ți dai seama despre ce vorbesc, merg în bandă, constant. Chiar dacă, prin moderatori sau altfel, s-ar putea încetinii sau grăbii căldura degajată, toate fiind de fapt termocentrale, încălzesc apă și fac abur sub presiune, au inerție mare. Așa că, cel puțin după ceea ce zic oficial, nu se pot folosi în echilibrarea unui sistem nergetic.
Dar, adresă mai jos, deja schimbă foaia, spunînd că centralele nucleare ar putea fi folosite în echilibrare dar încă aceste centrale sînt în faza experimentală.
Și o să poată, cred că deja fac, deoarece centralele nucleare sînt load-dump-uri, preiau surplusul de energie din rețea încălzind apa, fac abur ce învîrte o turbină ce, desigur, face mai puțin curent decît consumă făcînd abur.
https://www.powermag.com/flexible-operation-of-nuclear-power-plants-ramps-up/