Partida de fotbal cu caracter eliminatoriu din preliminariile Campionatului European „UEFA 2020“ (ce se va disputa anul viitor) a fost reprogramată pentru luna septembrie. La 26 martie, încă ar mai fi putut să se desfăşoare în capitala Islandei, deşi cu două zile mai devreme guvernul local impusese limitarea reuniunilor de la 100 la 20 de participanţi, ceea ce ar fi implicat eliminarea din start a câte unui jucător din fiecare echipă, cu arbitrii instalaţi, eventual, în tribune.
Echipierii naţionalei României se mai pot gândi la o excursie la Reykjavik, chiar şi în aceste zile, întrucât turismul funcţionează, cu anumite restricţii, iar restaurantele sunt operaţionale, dar la o capacitate redusă. Celelalte instituţii de învăţământ fiind închise, în şcolile primare şi în grădiniţe se aplică reguli de delimitare strictă între copiii din diferite clase, inclusiv la cantine, ori în drum spre casă, iar numărul maxim de elevi dintr-o clasă a fost fixat, de asemenea, la 20. Societatea, în ansamblul ei, trăieşte cât de cât normal şi a petrecut ceea ce a fost Ziua Mondială a Sănătăţii nu tocmai în acel chip nesănătos de a sta închisă în casă.
În zilele din urmă, situaţia din Islanda în contextul pandemiei COVID-19 a făcut obiectul unor articole în prestigioasele cotidiane nord-americane – New York Times şi USAToday -, în condiţiile în care circa 97% dintre locuitori Statelor Unite sunt afectaţi de lockdown. Autorii acestora au facut comparaţii între cum se prezintă nivelul testării potenţialilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 în cele două ţări, pornind de la constatarea că vineri, 10 aprilie 2020, în ţara nordică s-ar fi putut ajunge la o cotă de teste efectuate de peste 10% din totalul populaţiei (conform datelor publicate de Worldometer Coronavirus Update).
Cu toate acestea, responsabilii Sănătăţii din guvernul islandez, citaţi în articolele din presa locală, pornesc de la o populaţie estimată pentru întrega ţară de 360.000 de locuitori (după alte surse: 364.134 de suflete) şi, astfel, cele zece procente se vor fi atins chiar în zilele de Paşti. Ceea ce nu se poate disputa, însă, este faptul că acest nivel este cel mai ridicat din lume. Conform raportării oficiale din 12 aprilie se efectuaseră cumulat 35.253 de teste. [Pentru a răspunde unei întrebări adresate public autorităţilor sanitare din România, şi în Islanda se raportează numărul de proceduri şi nu numărul de persoane testate, deşi o persoană poate fi testată de mai multe ori, spre deosebire de alte ţări, cum ar fi Danemarca, în care, oficial, se comunică numărul de subiecţi testaţi.]
In cele două zile ce au precedat duminica pascală, s-au consemnat doar 1.135 de teste, faţă de mai mult de 5.000 în cele trei zile de dinaintea acestora. Maximul a fost înregistrat pe 5 aprilie: 2.486 de teste raportate, aproape la fel de multe ca în România, unde, la acea dată, s-au efectuat 2.530. Şi dacă la data publicării articolelor citate, rata testării era, în Islanda, de circa 96.000 la un milion (de ipotetici locuitori), în Statele Unite, unde se depune, în continuare, un efort deosebit de creştere a acestei rate (dovadă fiind şi promovarea pe terasa Casei Albe, de către preşedintele Trump, a unui aparat [al firmei Abbott] de testare trecut rapid prin fazele omologării), cota era de 7.100 la un milion de locuitori. Conform datelor disponibile la 12 aprilie, rata de testare din SUA a ajuns la 8.500, în timp ce pentru România aceasta este de maxim 3.300 (la un total raportat de 62.328 de proceduri). Faţă de Islanda, România ar înregistra un scor de 1:30.
Acolo, nici boala nu pare a atinge amploarea dezastrului din ţările Europei meridionale. In ziua de Paşti (sau cum se mai zice la noi, prin Ardeal, „de Paştile ungureşti“), fuseseră înregistrate, începând din 28 februarie, 1.701 cazuri, dar numărul celor vindecaţi l-a depăşit, deja, pe cel al cazurilor active. S-au consemnat opt decese, iar nouă pacienţi sunt la terapie intensivă, nefiind mai mult de cincizeci de persoane spitalizate, ceea ce înseamnă că majoritatea covârşitoate a cazurilor active o constituie cei cu forme uşoare de îmbolnăvire.
In mod firesc, se pune întrebarea de ce s-a implementat acest sistem de testare în masă ? Răspunsul cel mai la îndemână este pentru că Islanda îşi poate permite. Mai mult decât atât, la o rată palpabilă a infectării de 0,47%, s-a considerat esenţial ca identificarea persoanelor pozitive să fie însoţită de trasarea originii acestor cazuri, prin analize genetice. S-au localizat trei focare majore de unde s-au „importat“ acestea: staţiunile de ski din Austria şi Italia, respectiv din călătorii în Marea Britanie. In plus, s-a avut în vedere şi lămurirea unei chestiuni intuite, dar neprobate, de mulţi cercetători din domeniu, aceea că numărul purtătorilor virusului şi care sunt asimptomatici este mult mai mare decât cel evidenţiat de testarea comună (spre 25% conform unei estimări din sistemul de sănătate al Statelor Unite).
In Islanda, testările sunt efectuate prin două reţele complementare. Una este centrată în jurul clinicii universitare din Reykjavik, iar cea de-a doua este o campanie de identificare a anticorpilor specifici bolii, folosind selecţia la întâmplare, pe care o realizează o companie biofarmaceutică şi de cercetări genetice islandeză [deCODE genetics], devenită sucursală a unei mari companii din California. Aceasta din urmă [Amgen] a anunţat, la 2 aprilie, un parteneriat cu o altă firmă americană [Adaptive Biotechnologies, cu sediul în Seattle] în vederea descoperirii şi producerii unui medicament util în prevenirea şi tratarea noii viroze.
Esenţa acestei colaborări constă în identificarea rapidă a zecilor de mii de anticorpi specifici produşi de cei vindecaţi de COVID-19 şi selectarea celor de neutralizează virusul SARS-CoV-2, pentru ca, în cele din urmă, prin inginerie genetică, să fie produşi aceşti anticorpi, în vederea elaborării unor reţete de fabricaţie pentru acel medicament. Rolul companiei din Islanda este ca, pe baza materialelor genetice acumulate prin campania de testare şi prin prelucrarea acestor teste la faţa locului, să ofere datele necesare despre anticorpii pacienţilor care au învins boala.
Şi firma islandeză a dovedit chiar în ultimul an că este capabilă să susţină cercetări genetice de anvergură, cum ar fi cea prin care a studiat 150.000 de subiecţi în vederea identificării unei lipoproteine esenţiale în mecanismele declanşării anumitor afecţiuni cardiace. Referitor la infecţia cu coronavirus, a reuşit să identifice 40 de mutaţii ale acestuia, ba chiar a putut identifica un islandez care prezenta în organism două astfel de mutaţii concomitent.
Descoperirea interesantă, ce ar putea oferi o oarecare speranţă zecilor de mii de români care au venit în contact cu cei întorşi acasă din zonele roşii din Italia, ori Spania, este că în cazul acelui islandez doar mutaţia mai puţin agresivă a dus la infectarea altor persoane.
Dincolo de plăcerea de a contempla pandemia de pe primul loc în lume în privinţa ratei de testare (şi aici este locul de a sublinia, încă o dată, că România nu este pe ultimul loc din UE), în Islanda există şi voci care susţin că, la ritmul actual, va fi nevoie de încă multe luni pentru a se contura mai precis o testare în masă. Fiind, însă, un efort ştiinţific şi de cercetare clinică cu implicaţii economice certe, finalitatea acesteia e foarte probabila realizarea unui Piramidon al secolului XXI. Cu speranţa unor efecte secundare minore !
G.S. Jivănescu, 12 aprilie 2020
Simpla testare in masa este o mare cheltuiala de resurse dar si consum de timp al personalului medical ocupat cu aceasta actiune. Singura metoda viabila , cu rezultate majore pare a fi izolarea populatiei pe o perioada lunga.
Dar, romanii nu inteleg ca numai aceasta izolare le poate salva pielea pentru ca izolarea ulterioara a celor contaminati si/sau bolnavi va putea duce societatea catre sfarsitul pandemiei. Testarea de urgenta a personalului medical este marea prioritate impreuna cu testarea pacientilor din spitale, ca sa nu mai vorbesc de lucratorii comerciali. Ce sens ar avea testarea oamenilor de acasa cand nu avem garantia ca acestia (testati, cu rezultate negative) vor sta in continuare izolati ca sa nu se contamineze ulterior. Testarea trebuie facuta cu metoda astfel incat sa se obtina informatii ce vor putea fi de folos in analizarea modului in care organismul uman a reactionat, in mod deosebit al celor ce au avut forme usoare sau au devenit imuni.
Atlfel, fara un plan bine pus la punct, testarea este o cheltuiala total inutila. Comportamentul romanilor este evident de o iresponsabilitate crasa. Frica, groaza si disperarea ii va face pe cei neobisnuiti cu respectarea regulilor sa se izoleze singuri. Cei ce nu vor respecta regulile de izolare vor deveni victime ale ignorantei lor dar si a guvernului. Cum nici un guvern nu va supraveghea izolarea cu masuri coercitive dure, prostii dar si cei nevinovati vor plati scump inactiunea guvernantilor.
Jonnahis si Orban dovedesc ca nu sunt capabili sa gestioneze situatia nici macar la nivel de comunicare, ca sa nu mai vorbesc de actiuni privind macar aprovizionarea cu masti, casti, basti, ventilatoare , medicamente.
Ii vezi din cand in cand vorbind vorbe, amenintand personalul medical de parca ei sunt stapanii tarii. Niste impostori laudarosi cu pantaloni . . . maro.