Personalități pe nedrept uitate – Johann Carl Henning, pionier al chirurgiei plastice

Astăzi chirurgia plastică a devenit o subramură a medicinii extrem de cunoscută și folosită de o gamă largă de oameni. Istoricii spun că s-a născut în India. Sushrata descrie pentru prima dată, în jurul anului 800 a. Cr., procesul de reparație a unui nas amputat.

Sărind bucăți mari din istorie ajungem în 1845, în Germania, Dieffenbach a descris prima reducere estetică a unui nas mare. El a folosit incizia externă. În 1898, Jacques Joseph, părintele rinoplastiei moderne și chirurg ortoped din Berlin, a realizat prima sa operație cosmetică la un băiat cu urechi prea mari.
Așadar, începând cu vremuri timpurii în India, unde s-au elaborat primele principii, până la finele secolului al XIX-lea reconstrucția nazală și implicit chirurgia plastică deja au căpătat baze solide, devenind astăzi una dintre cele mai populare ramuri ale medicinii moderne. Iar de beneficiari acesteia au fost soldați mutilați, dar oameni ce-și doresc o înfățișare plăcută vizual sau chiar o altă înfățișare.

Unul dintre pionierii chirurgiei plastice este și profesorul universitar doctor, inventatorul dar și poet, Johann Carl Henning.

Acesta s-a născut la 14 februarie 1860 la Orăștie/Broos/Szászváros, unde tatăl său fiind consilier financiar. După anii de liceu din Timișoara, unde tatăl său a avansase în funcția de șef al Biroului Taxelor Regale din Ungaria, a studiat medicina la Cluj și Viena. Dorința lui de a studia este evidențiată de spuse de colegi săi: „Dacă vii devreme în sala de disecție, Henning este deja acolo, iar dacă pleci atât de târziu, Henning este încă acolo”.
Carl Henning a descoperit, în cursul studiilor sale, că la oameni, intestinul este de zece ori mai lung decât lungimea corpului respectiv. Publicându-și concluziile în acest sens în „Centralblatt für die medicinischen Wissenschaften” din Berlin sub titlul „Despre măsurarea comparativă a lungimii intestinului.” Pe baza cercetărilor sale, Henning a ajuns la concluzia că oamenii nu trebuie numărați printre omnivore, ci totuși printre mamiferele erbivore. În 1886, Henning a publicat un „atlas sistematic-topografic al anatomiei umane.” Ca student muncește, secondând la operații, în clinicile renumiților chirurgi vienezi Theodor Billroth și Carl Gussenbauer.


În 1888 Henning și-a luat doctoratul în medicină.
După o perioadă de studiu la „Hopital St Louis” din Paris care avea un celebru „Muzeu al mulajelor”, se specializează în chirurgie plastică în acest fel Carl Henning devine binefăcător al multor suferinzi inventând proteze faciale elastice (refacere facială), datorită cărora fața deformată a multor invalizi de după prima conflagrație mondială capătă un aspect normal și, astfel, aceștia se pot bucura de o viață și de o carieră normală. Cercetările sale privind protezele elastice Henning le publică în „Atlas sistematic-topografic al anatomiei umane”.
Ministerul Culturii și Educația îi încredințează un mic laborator, pentru a-și face mulajele, (după studiile la Spitalul Paris St. Louis) pe care-l conduce ca medic primar – laborator ce a aparținut inițial clinicii de dermatologie a lui Moritz Kapose – Căruia din 1897, Henning, îi extinde sfera de activitate pentru a deveni „Institutul Mulajelor”, iar Henning devenit primul medic primar plastician. Aici ilustrul om de știință a inventat substanța „elastina“ și așa-numita „proteză Henning elastică“.

La noul institut lucrează, încă din timpul studiilor liceale ajutându-și părintele la conceperea mulajelor, unul dintre fii săi. Sculptorul Theodor Henning ce studiase arta plastică la Academiile de Arte Plastice din Viena și Munchen devenind cadru de nădejde al institutului, astfel arta sa îngemănat cu medicina înspre binele umanității. Acesta a fost numit, în 1917, șef al acestui institut. Și a continuat munca perfecționând procedura tatălui său în mulaje și proteze cosmetice faciale.
În viața de zi cu zi Carl Henning îndrăgea gimnastica și scrimera încurajând înființarea Asociației Academice de Gimnastică din Viena. Avea totodată și o tentă poetică, de care vorbesc trei volume de natură lirică.
Trece în eternitate la 3 iunie 1917 în Viena, dându-se o jertfă pe altarul științei moare intoxicat cu substanțele letale din laborator la vârsta de 57 de ani.
În semn de recunoștință la Muzeul de Istorie Naturală din Viena a fost creată o „Cameră Henning”, ca parte a unei colecții patologic-anatomice.

Surse:
Henning, Karl. În: Austrian Biographical Lexicon 1815-1950 (ÖBL). Volumul 2, Editura Academiei Austriace de Științe, Viena 1959, p. 274;
Isidor Fischer : Lexicon biografic al medicilor de seamă din ultimii cincizeci de ani, Volumul I, Aaser-Komoto , Urban & Schwarzenberg Munchen 1962;
Felix Czeike (ed.): Henning, Karl. În: Enciclopedia istorică Viena . Volumul 3, Kremayr & Scheriau, Viena 1994, ISBN 3-218-00545-0 , p. 143 ( digitizat );
Dan Orghici – Adrian Ioan B. Secui, „Oamenii din Ținutul Orăștiei – Călindaru’ Foii Interesante”, vol. I, ed. Măiastra, 2023.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3
Dan Orghici 127 Articole
Author

8 Comentarii

  1. Prin perseveratul cu articolele fluviu pe care le revarsă acest domn Orghici ( Orgycsi?) obsedat să promoveze istoria austriaco ungurească a minoritarilor unguri și sași din Ardeal, Cotidianul devine un fel de Antena 3 lui Mihai Gâdea sau Radu Tudor pe Occident și NATO. Orăștie nu e cel din cântecul pe Mureș și pe Târnavă “Niumai una-n Orăștie și aceea-mi place mie” ci trebuie cântat “Numai una-n Orăștie/Broos/Szászváros și aceea tetszik nekem.” Nu sesizează că în reproducerile poze din ziarele maghiarilor din articolele domnului localitățile apar scrise numai în maghiară nu și în germană deși era Austro-Ungaria! De română nu putea fi vorba fiindcă noi eram și în anii 50 büdös oláh. Domnul Orghici este purtătorul de iredentism și revizionism al lui Victor Orban? Dacă ar pune piciorul în Ardeal ungurii regretați de istoricul Dán, Orăștie fi numai Szaszváros și nici o stradă nu ar mai avea nume românesc. Nu vedeți și din interviul lui Tucker Carlson ce ofensivă mondială revizionistă finanțează Ungaria lui Orban fiind menționată pretenția lor la Transilvani? S-a pomenit de Silesia sau Prusia Germaniei, de Basarabia României, de Pocuția Poloniei? Nu!!! Dar Transinania Da! De aia avem Deveselu contra Iranului! A găsit și Cotidianul un propagandist mascat al demersului ticălos al unei Ungarii etern dușmănoase? Veți da comentariul?

  2. Mda bre.. Dar de prima intervenție pe cord deschis ai idee ce cine a fost ?? Nici el nu a fost romîn, dar a fost un cardiolog celebru,.. și datorită căruia Tg Mureș a devenit centru medical celebru..E Dr CZAKÓ JÓZSEF, n om deosebit, căruia cu mari lupte și concesii de denumire a altor străzi după popii și generali romîni tembeli , s-a dat aprobarea de la primărie de a avea o stradă cu numele lui.

  3. Domnule Marele Urs doar că eu am afirmat că nici o stradă din Ardeal nu se va mai avea nici din greșeală nume românesc sau de român. Așa vi s-ar părea normal, în timp ce sunt sigur că în România cea naționalistă sunt în prezent mai multe străzi cu nume de Petőfi Sándor decât cu numele Mihai Eminescu! Adică nu ar mai strada Aeroportului ci Repülőtér sau Abrudului ci Abrudbányai, etc… adică strict numai Dr CZAKÓ JÓZSEF.

  4. Azi in localități transilvane au apărut construcții debile, ilegale, de ”cartiere” ale investitorului romîn, (nu știu cîte venituri moldoveni sau ukrni or sta in ele,..)care de fapt fură..cu acordul primăriei coruptibile..Aici au apărut evident și străzi.. Nici din greșeală denumite după istoria sau personalitățile locului..majoritatea personaje necunoscute din istoria sau literatura romînească. Deci debili politici. Nemaivorbind de faptul că nu-ți recunoști orașul natal după scimbarea permanentă a numelor vechi cunoscute ale străzilor,..Astea sunt certitudini și ușor de verificat ,. Emile.

  5. @ „Emile”, 14 feb. 2024 la 8:44
    Bă, pe noi, TRANSILVANENII, ne interesează istoria noastră, ce e făcută-dispărută de regățeni, dă la nemernicul brătian – cel care A PRIMIT TRANSILVANIA „PE TAVĂ”, DE LA ARDELENI! – încoace. Începînd cu Ceașkă, și folclorul transilvănean e eliminat, treptat, din viața publică! Sașii au fost deja alungați de regățeni, ca să le ia ce au creeat în 800 de ani, următoarele ținte ale lor sunt ungurii, și noi. Aici, în Ardeal, la 1918 era UN SINGUR POPOR CE VORBEA 3 LIMBI DIFERITE! Asemănarea între românii ardeleni, unguri și germani a ajuns atît de mare, încît și în anii ’80 cînd mergeai într-o casă de altă limbă, totul era identic! Pînă și modul cum gospodina tăia cartoful în mînă, că era româncă, unguroaică sau săsoaică, era identic! Melodiile populare pe care se dansa duminica erau aceleași (românești!), dansurile erau extrem de asemănătoare, iar portul pentru fiecare nație era cu multe elemente de la ceilalți.
    https://www.youtube.com/watch?app=desktop&v=yMVJijss-JY
    Arată-mi în Regat ceva ca-mai-sus! Familiile mixte au fost baza conviețuirii PAȘNICE timp de un mileniu! Cretinule!
    Iar dansurile de bal „nemțești” erau întîlnite la toți, în sate completau distracția populară.
    În Valahia, în orașe, în anii ’80, nimeni nu dansa dansuri de bal! Vorbesc de „intelectuali”: dansau hore și sîrbe! …în anii’80! Regățenii șovini au băgat zîzania în Transilvania, în această ultimă sută de ani nenorocită, în care au jefuit, colonizat și ruinat Transilvania (Principat ce la 1648 era semnatar, ca forță economică și militară, al Păcii Westfalice în Europa).
    Nu-ți convine ce scrie domnul Orghici aici? MUTĂ-TE! …unde vrei tu! DISPARI!

  6. HAIDEȚI SĂ NE ÎMPĂCĂM!DUPĂ CE MARIA TEREZA-NO -(VEZI -TREBUIA SĂ SCRIU PRIMA DATĂ -LEOPOLD-)–ȘI IOSIF II – NE-AU SCOS DIN SITUAȚIA DE TOLERAȚI-ȘI NE-AU DUS LA ȘCOLI,ȘI AM ÎNCEPUT SĂ AVEM ACCES LA VIENA,BUDAPESTA- NOI ROMÂNII DE ATUNCI ERAM POLIGLOȚI-UNGUREȘTE,SĂSEȘTE ROMÂNEȘTE – ALIPIREA LA ROMÂNIA -REGAT- ERA NORMALĂ -ANORMALĂ A FOST ASMUȚAREA UNGURILOR ÎNTRE 1939-1944- ȘI VENIȚI ȘI AUTOHTONI-ASMUȚIRE A FOST-CU CREERI ÎNFIERBÎNTAȚI AU FOST MULȚI UNGURI – IP,TRĂSNEA ȘI RONGDIOȘI –ȘI NOI APOI CU „GĂRZILE LUI MANIU- -PROȘTI ÎNFIERBÂNTAȚI -ȘI LA NOI ȘI LA EI –UNGURII ȘI ROMÂNII POT LOCUI ÎMPREUNĂ ÎN ARDEAL.DUMITRU ȘI BEJI ÎȘI POT FACE TREABA CA ȘI CAROL CU MĂRIA -NU-I NIC UNBAI– LĂSAȚI AȚÂȚĂRILE -!

  7. NU ÎNȚELEG CE AVEȚI CU REGĂȚENII! VENIȚI EI ÎN TRANSILVANIA ȘI NOI MERSI ÎN REGAT NE-AM ACOMODAT FOARTE UȘOR ! CARE ARDELEAN NU A ÎNVĂȚAT O HORĂ SAU CARE REGĂȚEAN N-A DANSAT UN CEARDAȘ-ROMÂNO MAGHIAR ?–AȘA CĂ LOC ÎI DESTUL PENTRU ROMÂNI ȘI PENTRU UNGURI! HAIDEȚI SĂ NE ÎMPĂCĂM!DUPĂ CE MARIA TEREZA-NO -(VEZI -TREBUIA SĂ SCRIU PRIMA DATĂ -LEOPOLD-)–ȘI IOSIF II – NE-AU SCOS DIN SITUAȚIA DE TOLERAȚI-ȘI NE-AU DUS LA ȘCOLI,ȘI AM ÎNCEPUT SĂ AVEM ACCES LA VIENA,BUDAPESTA- NOI ROMÂNII DE ATUNCI ERAM POLIGLOȚI-UNGUREȘTE,SĂSEȘTE ROMÂNEȘTE – ALIPIREA LA ROMÂNIA -REGAT- ERA NORMALĂ -ANORMALĂ A FOST ASMUȚAREA UNGURILOR ÎNTRE 1939-1944- ȘI VENIȚI ȘI AUTOHTONI-ASMUȚIRE A FOST-CU CREERI ÎNFIERBÎNTAȚI AU FOST MULȚI UNGURI – IP,TRĂSNEA ȘI RONGDIOȘI –ȘI NOI APOI CU „GĂRZILE LUI MANIU- -PROȘTI ÎNFIERBÂNTAȚI -ȘI LA NOI ȘI LA EI –UNGURII ȘI ROMÂNII POT LOCUI ÎMPREUNĂ ÎN ARDEAL.DUMITRU ȘI BEJI ÎȘI POT FACE TREABA CA ȘI CAROL CU MĂRIA -NU-I NICI UN BAI– LĂSAȚI AȚÂȚĂRILE -!?

  8. ADMIR sincer pe Doctorul Carl HENNING.
    Am si COPIAT intreg Articolul sa il „rumeg’ atunci cand voi avea mai multa Vreme.
    Da’ este, din Pacae SI in Exemplu a CE face Ambitia MARE, Aroganta dintr-un OM Mare:
    CUM sa tragi Concluzia ca OMuu’, care a EVOLUAT ca un Culegatori SI Vanator, ar fi VEGETARIAN, numai dupa Lungimea MATULUI Subtire?
    AM vazut de MULTE ori in Documentare CINSTITE despre Fauna AFRICANA,
    CUM O Haita TURBATA de Foame de CIMPANZEI urmaresate, prinde, SFASIE in Bucati de Viu, UN Babuin, caftindu-se pe Halcile pline de SANGE …:)
    Ori, Cimpanzeii sunt CeiMaiApropiatiDeNoi, Oamenii ca Gene, au 97-98 la Suta din ale NOASTRE …

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.