Industria auto a fost impactată direct de criza globală a semiconductorilor, ceea ce a dus la un deficit de aproximativ 18 milioane de vehicule în întreaga lume, se arată într-o analiză făcută de către Allianz Trade, un jucător important pe piața globală a asigurărilor de credit comercial și un specialist recunoscut în domeniile: garanții, recuperarea creanțelor, crediti comercial structurat și risc politic. Totodată, criza semiconductorilor provoacă pierderi de 100 miliarde de euro industriei auto.
Pentru a face față crizei provocate de pandemie, producătorii și furnizorii au reacționat prin reduceri drastice ale stocurilor și comenzilor de semiconductori. La scurt timp după revenirea cererii de pe piața automobilelor, mult mai rapidă decât se preconiza în a doua jumătate a anului 2020, jucătorii din industrie au descoperit că producătorii de cipuri au realocat capacitățile de producție către piețele finale cu o cerere în plină expansiune precum computerele și centrele de date, lăsând astfel puține capacități pentru sectorul automobilelor. Deși au trecut aproape doi ani de la primele semne ale scăderii stocului de semiconductori, producția de mașini rămâne de departe sub nivelul din 2019, înregistrând un deficit cumulat de producție de peste 18 milioane de vehicule la nivel mondial. Situația a fost comparativ mai grea în Europa, spre deosebire de China sau America de Nord, producția de vehicule scăzând la un nivel fără precedent de aproximativ 13 milioane de vehicule în 2021. După ce a dat semne de îmbunătățire la finalul anului 2021 și în primul trimestru al anului 2022, recuperarea producției a fost din nou afectată de tensiunile suplimentare cauzate de blocarea lanțurilor de aprovizionare din Shanghai, precum și de invazia Rusiei în Ucraina.
Penuria cipurilor a provocat pierderi de aproape 100 de miliarde de euro în 2021 și 2022
Pentru a calcula impactul produs de penurie specialiștii Allianz Trade au comparat producția din anii 2021 și 2022 cu nivelurile din 2019. Având în vedere cheltuielile generale de consum pentru bunuri, în această perioadă, se preconiza că cererea va fi similară cu cea din 2019, dacă oferta ar fi permis acest lucru.
Calculele arată că mai mult de 50 de miliarde de euro au fost deja pierduți în 2021, echivalent cu 0,4% din PIB. Presupunând că producția europeană va scădea cu încă -1% în 2022, s-ar putea pierde în total 98 de miliarde de euro. Cu toate acestea, Germania a făcut față celei mai mari lovituri (o pierdere de 47,5 miliarde de euro în valoare adăugată în 2021 și 2022), deoarece sectorul automobilelor reprezintă o cotă mai mare din valoarea adăugată în ansamblu. Pe de altă parte, istoricul nivelurilor scăzute în cazul
retailerilor sugerează că ar putea exista un mare potențial de creștere dacă producția va fi reluată în 2023.
Situația din România
La o primă vedere, situația pieței auto în România pare decuplată de tendințele globale, producția de autoturisme înregistrând o creștere de peste 15%, vânzările de autoturisme noi fiind în creștere cu 5% în primele opt luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă din 2021. ”Dacă luăm în considerare ultimele evoluții, observăm că vânzările de autoturisme noi au scazut cu mai mult de 20% în luna august față de perioada similară a anului trecut. Și mai important de specificat este că mare parte din producție a fost destinată exportului, motiv pentru care, ne așteptăm la un recul și pe această dimensiune. Chiar dacă mare parte din autoturismele produse local se adresează unui public cu buget mai redus și au potențialul de a menține nivelul comenzilor la un nivel ridicat într-o perioadă de criză, nu putem lua în calcul o perioadă lungă de timp. Totuși, cei mai importanți factori care vor modela cererea și oferta în perioadă următoare rămân gestionarea penuriei de semiconductori și, cu efect mai de durată, trecerea la producția în masă de modele electrice.”, punctează Mihai Chipirliu, CFA Risk Director, Allianz Trade.
Cu toate acestea, suportul din partea statului ar trebui să rămână ridicat pentru un sector care contribuie cu mai mult de un sfert la formarea produsului intern brut, însă provocările la nivel geopolitic global și regional sunt de asemenea foarte mari. România este la granița unui conflict devastator și percepută cu un risc mai mare decât poate o arată cifrele, din punct de vedere al factorilor ce pot influența decisiv atât deciziile de a rămâne investit (sau căutarea unor măsuri alternative de disipare a acestui risc prin constituirea unor companii de tip „joint-venture”) cât și deciziile cele de continuare a investițiilor sau de relocare a facilităților de producție din alte țări.
Vulnerabilitatea Europei este mult mai accentuată
În timp ce principalul motiv pentru producția globală scăzută este unul comun în toate regiunile, analiștii observă o dispersie semnificativă în performanța regională. Comparând reziliența înmatriculărilor de automobile cu capacitățile mature de producție de semiconductori la nivel regional, se observă o legătură puternică și pozitivă, care subliniază importanța producției locale de cipuri. Vulnerabilitatea Europei este mult mai accentuată din cauza faptului că producția cipurilor pentru automobile se
bazează pe tehnologii de fabricație bine stabilite. Spre deosebire de cipurile de calcul sau de memorie prezente în smartphone-uri și calculatoare care utilizează cele mai avansate tehnologii de fabricație (”noduri”) și care se găsesc doar în Taiwan și Coreea de Sud, cipurile pentru automobile se bazează pe noduri mature introduse în anii 1990 și 2000.
Pe termen lung, lanțurile de aprovizionare rămân în pericol pe măsură ce semiconductoarele devin omniprezente, iar mașinile devin din ce în ce mai tehnologizate datorită: conectivității (cipurile vor asigura conectarea prin WiFi la rețeaua producătorului și la telefoanele șoferilor prin Bluetooth), siguranței ( prin implementarea tot mai multor senzori de mișcare, de detectare a unghiului mort) și electrificării, datorită faptului că, mașinile electrice au de două ori mai mulți semiconductori decât mașinile cu motor cu combustie internă.
În acest context sprijinul ar trebui să fie focalizat pe obiective imediate și rezonabile, deoarece, autonomia semiconductorilor este departe de a fi la îndemâna Europei. Cu toate acestea, factorii de decizie politică pot oferi suport, în special pe segmentele unde Europa este o piață importantă de producție. Ca rezultat, există puține stimulente, însă, cu toate acestea, sunt necesare soluții viabile din punct de vedere economic pentru a contribui la creșterea amprentei de producție pentru semiconductori de calitate industrială și auto. Astfel, factorii de decizie politică trebuie să încline balanța în direcția corectă pentru ca investițiile locale să fie mai valoroase decât externalizarea în Asia.
N-am inteles ce treabă are războiul civil din ukraina cu prefectura?…adică cipurile!…
Ce pana n au aparut cipurile nu se fabricau mașini?…Să treacă la carburatore,bobine de inducție,dulciuri,relele clasice,..
Motoarele clasice erau mult mai bune decât caricaturile astea de motoare coapte…
Voi ați distrus producția de mașini, voi ați fabricat mașini brichetă,când se consuma gazul le aruncați!!!…
Sa nu se mai vaiete toata ziua producatorii sa puna mana de la mana sa construiasca in Europa fabrici de produse complete de la cipuri, microelectronica pana la baterii electrice la panouri solare sa scaoe de problemele din aprovizionare. Concernele auto germane au profituri uriase si nu sunt singurele existente in UE, un fond comum de dezvoltare ii costa o mica parte din cat pot ei castiga si pe termen lung nu mai depind exclusiv de China sau orientul indepartat sau daca se poate circula prin Canalul Suez sau de factori externi cum ar fi activitatea piratilor somalezi.
Pana la urma CHIP-urile nu sunt gaze sa fie o mana de furnizori, se mai pot si fabrica la nevoie.
Cică cip-ul e un gândac cu 16,32, ceva de genul 2 la puterea X picioare negre. E un pas înainte în titlul care ne vorbește de cip-uri-cip-ciripuri și nu de semiconductori. Se spune „dispozitive semiconductoare” deștepților și nu mai înghițiți prostia in electronică ca bâtlanul!
Asta o scrie Dan Diaconu de cateva luni.
Nu e prima oară cînd nu mai lucrează pe stoc. De unde vine ordinul, că e limpede că este vorba de ordin, n-am habar.
Făcătura de criză din 2008 m-a prins slugărind la o multinațională. Aveam nevoie de piese cu toleranțe mici la niște prototipuri. Fabricantul, german parcă, mi-a zic că nu au pe stoc și că lucrează doar cu comandă fermă. Am găsit la alții ce nu aveau nevoie de ele.
Altceva tot de la acea păcăleală de criză. Dacă pînă atunci multinațioala plătea furnizorii pînă-n două luni de atunci încolo îi plătea pînă-n patru dacă nu șase. În același timp băncile nu mai dădeau, oricui, împrumuturi. Cei mici, ce lucrează de la o plată a alta, au închis. Cărțile de istorie au scris că a fost criză economică de parcă acestea sînt ceva firesc, natural, nu că cineva conspiră.
Încă ceva dacă m-am pornit. Mergeam la magazie și ceram orice și primeam fără măcar să se scrie undeva. De cele mai multe ori îmi luam singur și dacă vroiam scriam dacă nu, nu. O lună se-nchidea toată uzina și se făcea inventar. De la criză au schimbat placa; se nota tot, rafturile mai goale, trebuia să comanzi.
@Taci si faci…
Dumneata ai dreptate intr-un fel… Totusi, cam ce salariu trebuie platit unui neamt pentru o asmenea activitate in comparatie cu cele 2-3 sute de euro cu care sunt platiti asiaticii?
@Calin Ai dreptate cu prima parte. Nu se mai lucreaza pe stoc, rezulta nu se mai fac discounturi. Preturile de vanzare sunt mai mari si asta le convine. Unii zic ca asta nu se va schimba prea curand. Acum 2 ani seful Toyota zicea ca preturile la masini au fost prea joase pt prea mult timp si asta se va schimba. Marele sef de la Toyota recomanda achizitia unei masini sh daca nu-ti permiti una noua, iar daca ai deja una- ai grija de ea. Asta era acum 2 ani, vom vedea ce aduce viitorul.
Asta este adevarata resetare globala, ceea ce traim de 2 ani de zile! Resetare in absolut orice domeniu cu prioritate decimarea.
Dle Matei,
Verbul „a impacta” înseamnă în limba română a menține în contact 2 suprafețe – vă recomand verbele „a afecta” sau a „a influența”.
Englezescul ”retailer” se traduce prin românescul „comerciant” ori „vânzător”.
„reziliența” este capacitatea de a rezista la șocuri – nu cred că se aplică în cazul înmatriculărilor de autovehicule.
„conectivitate” nu există în lb. română – vă propun „conexiune” (echivalentul englezescului ”connectivity”).
Verbul „a focaliza” se referă la fenomene optice – vă recomand „a concentra” sau „a axa” [pe].
În rest, felicitări pentru informația din articol și pentru cursivitatea sa.
e frumos ca Nenea Cosmin a luat-o direct pe frontal cu semiconductorii. il apreciez, are talent.
in industria auto insa, lumea se mai pricepe. Totul in auto de 20 de ani, poate si mai mult, a luat o spre electronizare. si dusmanii ca si prietenii zic la fel… scopul actual al celor care detin industria auto nu este diferit de al celor care detin industria alimentara. adica —–great reset—–. o tot tinem noi cu criza de chips si de altele, dar planul mai adanc este: redu populatia, redu masinile. Doamne ajuta Cosmine si la mai multe!
Este vorba nu de fabricatia in sine a cipurilor _multi o pot face) ci de materiile prime ce stau la baza lor. Pana in prezent toti sunt la mana Chinei si a Taivanului care in curand va fi tot China. Ii joaca chinezii dupa cum vor muschii lor. Inca le mai dau pentru ca au mare foame de bani pentru inarmare.