Constituția este supra-politică. Ea conține principii pe care au a le respecta toate partidele. Dar când se pune problema modificării unui principiu, totul se politizează (în dezbaterile publice). Din păcate, la noi se politizează, cu acest prilej, și principiul (în percepția publică).
N-am auzit, după eșecul referendumului din 6 și 7 octombrie 2018, nicio explicație nepolitizată, deși explicația reală a eșecului a fost lipsa de interes a electoratului pentru subiectul supus votului referendar. Nu plutea în aer nici un pericol pentru cei care se căsătoresc după tradiție. Cum să înțeleagă ei că legea le permite căsătoria așa cum o practică ei, iar statul îi cheamă să aprobe căsătoria așa cum o practică ei!!! Păi, unde-i lege, ce să mai fie și tocmeală?!
Politizarea întregii suprafețe a realității este, fără îndoială, o formă de paranoia. Este școala profesională a politicienilor și a comentatorilor politici. Marea majoritate a populației rar se uită în gura lor. Starea dă sănătate a populației constă și din faptul că n-are nevoie să se contamineze de la falsele percepții mentale ale realităților. Tocmai de aceea populația a înțeles repede că nu există un pericol care să-ii afecteze tradițiile și, prin urmare, nicio urgență referendară.
În schimb, elitele noastre civice și politice au intrat într-un labirint de explicații rupte de realitate. Rupte fiind, nici n-aveau cum să o influențeze.
Am avut, pe 7 octombrie, seara, prilejul să constatăm că 80% din români sunt mai realiști decât militanții civici ori politici.
Ce s-ar fi întâmplat dacă referendumul având cvorumul la 30% ar fi propus aprobarea căsătoriilor homosexuale? Atunci am fi avut o prezență la vot de peste 50%, cu siguranță. nu acesta a fost cazul.
Romania e in disolutie. Nu-i dau mai mult de cinci ani in forma actuala! Dar poate asa trebuie.