Casa Dianu, monument de arhitectură din municipiul Craiova, construit la începutul secolului al XX-lea ca locuinţă a familiei Dumitru şi Sofia Dianu, va găzdui din acest an, după finalizarea restaurării, primul Muzeu al Cărţii şi Exilului Românesc din ţară.
Casa Dianu, care poartă numele familiei care a construit-o, a avut de-a lungul timpului mai multe destinaţii, după anul 1955 când a fost naţionalizată fiind sediu pentru diferite instituţii, printre care birourile administrative ale Filarmonicii, Organizaţia orăşenească ‘Frontul plugarilor’, iar în perioada 1964 – 2013 a fost sediul Şcolii Populare de Arte şi Meserii „Cornetti”.
În anul 2001, clădirea a fost revendicată de urmaşii foştilor proprietari, iar printr-o decizie definitivă emisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în iulie 2008, edificiul a ajuns în proprietatea moştenitorilor. În anul 2013 a fost cumpărată de Consiliul Judeţean Dolj, în prezent aflându-se în administrarea Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”.
„Familia Dianu a fost un neam de moşieri numeros şi cunoscut în Craiova începutului de secol XX, care a dat şi o serie de intelectuali (magistraţi, profesori şi scriitori – fraţii Constantin N. Dianu şi Dumitru N. Dianu, Costel Dianu, Romulus Dianu), dar şi comercianţi, cum a fost Ioan Dianu. În anul 1906, a fost dată autorizaţie de construire pentru casa familiei Dumitru (Tache) şi Sofia Dianu, Tache Dianu, magistrat, cu studii de Drept la Bucureşti şi Paris, fiind primul proprietar. Soţii Dianu au avut trei copii: un fiu, Sandy – pictor şi două fiice – Cornelia (măritată cu inginerul Victor Nicolau, fost director CFR) şi Mărioara (măritată cu Constantin Petrescu Ercea, cu care a avut o fiică, Cristina). În cartea ‘Pe urmele mele în două lumi: România-SUA’, scrisă de Simona M. Vrăbiescu Kleckner, rudă a Dienilor, aceasta povesteşte cum în anul 1944, la începutul ocupaţiei ruse în Craiova, Casa Dianu a fost rechiziţionată de ruşi pentru comandamentul sovietic. Atunci s-a vorbit că venise în casă pentru câteva zile chiar mareşalul Rodion Malinovski, preşedintele Comisiei Aliate (Sovietice), cel care ulterior va fi înmormântat în Piaţa Roşie, lângă Kremlin”, a povestit pentru AGERPRES directorul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, Lucian Dindirică.
Clădirea este una dintre puţinele care, în proporţie de 90%, păstrează elemente de arhitectură şi de interior din timpul în care a fost ridicată. Casa Dianu, împreună cu alte două corpuri de clădire, se află într-o curte de 1.300 mp, imobilul având un regim de înălţime pe trei niveluri (demisol, parter, mansardă) cu trei căi de acces.
”Intrarea principală prezintă un şir de trepte exterioare, acoperite de o marchiză, şi unul de trepte interioare care dau într-un vestibul ce asigură accesul şi la demisolul clădirii. În holul imobilului se ajunge trecând prin uşi de lemn sculptat, cu geamuri gravate în atelierele din Bucureşti ale lui August Zwölfer. Titularul unui celebru atelier vienez, cu filiala la Bucureşti, August Zwölfer a fost unul dintre autorii vitraliilor de la Castelul Peleş din Sinaia şi a înfiinţat prima fabrica de oglinzi din România. De altfel, în Casa Dianu se mai păstrează trei oglinzi originale, din cristal (două în hol şi una într-o cameră de la parter). La interior, casa impresionează în special prin încăperile de la parter, care păstrează extraordinare tavane pictate, stucaturi elegante, candelabre graţioase şi sobe decorate, acoperite de faianţă colorată. Casa Dianu se remarcă şi prin faţadele sale deosebit de elegante, cu elemente decorative, precum coloane adosate în ancadramentele ferestrelor, elemente figurative antropomorfe sau ornamentele cu motive florale”, afirmă Lucian Dindirică.
În anul 2017, Consiliul Judeţean Dolj a semnat contractul de finanţare pentru un proiect european în valoare de aproape 5 milioane de euro, prin care clădirea este consolidată, restaurată şi amenajată, lucrările de restaurare urmărind recuperarea cât mai multor elemente originale de arhitectură din metal şi lemn.
După restaurare, Casa Dianu va avea o nouă funcţionalitate, unică la nivel naţional, aceea de Muzeu al Cărţii şi Exilului Românesc, unde se vor găsi 28 de colecţii, arhive şi alte bunuri care au aparţinut unor personalităţi marcante ale culturii româneşti, unele dintre ele aflate în exil.
Printre acestea se află Colecţia „Basarab Nicolescu”; Colecţia „Leonid Mămăligă”; Colecţia „Mircea Milcovitch şi Maria Mesterou”; Colecţia „Andrei Şerban”; Colecţia „Paul Barbăneagră”; Colecţia „Corneliu Şerban Popa”; Colecţia „Horia Vintilă”; Colecţia „Cicerone Poghirc”; Colecţia ”Andrei Codrescu”; Colecţia „Victor Cupşa”; Colecţia „Constantza Buzdugan”; Colecţia „Bujor Nedelcovici”; Colecţia „Cezar Vasiliu”; Colecţia „Mircea Eliade”; Colecţia „Emil Cioran”; Colecţia „Ileana şi Romulus Vulpescu”; Colecţia „Şerban Viorel şi Rodica Stănoiu”; Colecţia „Academician Dan Berindei”; Colecţia „Academician Dinu C. Giurescu”; Colecţia „Ştefan Ştefănescu”; Colecţia „Institutul Român/ Biblioteca Română din Freiburg”; Colecţia „George Banu”; Colecţia „Horia-Dinu Nicolaescu”; Colecţia „Nicolas Adam”; Colecţia „Ion Deaconescu”.
Realizarea proiectului „Valorificarea durabilă a monumentului istoric Casa Dianu din localitatea Craiova, judeţul Dolj, prin crearea unui Muzeu al Cărţii şi Exilului Românesc şi introducerea acestuia în circuitul turistic” este posibilă datorită finanţării de aproximativ 5 milioane de euro obţinută în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020.
„Noua instituţie de cultură va cuprinde fonduri şi colecţii extrem de necesare pentru îndeplinirea obiectivului de reîntregire a culturii naţionale cu întreg tezaurul cultural realizat în afara graniţelor României în cei 45 de ani de comunism. Alături de donaţiile academicienilor Dan Berindei şi Dinu C. Giurescu, proiecte ce fuseseră deja perfectate în toamna anului 2013 şi ce cuprind mii de cărţi, documente şi volume inedite, piese de mobilier şi tablouri, Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc va îngloba multe alte colecţii valoroase de cărţi, manuscrise, elemente audio-video şi obiecte personale şi de artă aparţinând generaţiei exilului. Din patrimoniul viitorului muzeu fac parte fonduri de documente şi colecţii personale ale academicianului Basarab Nicolescu, scriitorilor Mircea Eliade, Leonid Mămăligă, Vintilă Horia, Cicerone Poghirc, Andrei Codrescu, Cezar Vasiliu, Ion Deaconescu, regizorilor Andrei Şerban şi Paul Barbăneagră, artiştilor plastici Corneliu Şerban Popa, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou şi Constantza Buzdugan, soţilor Rodica şi Şerban-Viorel Stănoiu, scriitorilor Romulus şi Ileana Vulpescu şi istoricului V. Veliman”, mai spune directorul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”.
Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc va fi spaţiu interactiv, un centru de cercetări multidisciplinare avansate, ce va pune la dispoziţia vizitatorilor tehnică şi aparatură de studiu de ultimă generaţie şi un loc de întâlniri şi dezbateri culturale. Alături de sălile de expoziţii permanente şi temporare, vizitatorii vor avea la dispoziţie spaţii multimedia, de lectură şi dedicate timpului liber, precum şi săli de concerte.
„Noua instituţie va crea premisele dezvoltării unor noi concepte şi direcţii în arii disciplinare diferite şi va stimula şi, totodată, anima comunitatea cultural-literară locală. Muzeul va fi, aşadar, unul ‘viu’, o instituţie unică în sine, dedicată reîntregirii culturii române, dar şi, în egală măsură, o sursă de inspiraţie pentru generaţia de azi, creatoare a tezaurului cultural de mâine”, arată directorul Bibliotecii Judeţene.
Dacă la biserici au început să pună uși și geamuri de “termopan”când ajunge directoare cineva ca una din primele consiliere ale președintelui Iohannis care voia să “modernizeze” Palatul Cotroceni, nu va scăpa nici Casa Dianu de termopane și picturi moderne promovând diversitatea.