Trebuie că summit-ul UE-Africa ce a avut loc miercuri și joi în Malta a fost extrem de dificil pentru președintele Consiliului European, Donald Tusk. Țara sa, Polonia, nu a trimis o delegație, ci a fost reprezentată de Cehia, iar Cehia este una dintre vocile UE care se opun puternic imigrației și cotelor obligatorii.
Polonia a fost pusă într-o situație inedită la Summitul de la Valletta. Data summit-ului a coincis cu prima reunire a noului parlament de la Varsovia, iar constituția o obliga pe premierul liberal în exercițiu, Ewa Kopacz, să se prezinte în fața Sejm-ului pentru a preda mandatul noului guvern conservator al partidullui lui Jaroslaw Kaczynski. Președintele conservator Andrzej Duda a decis ca Polonia să fie, în acest caz, reprezentată în Malta de Cehia.
Premierul în exercițiu i-a reprosat președintelui că nu a amânat sesiunea parlamentară. Președintele a dat vina pe organizatorii summit-ului UE-Africa, atât timp cât data alegerilor din Polonia era cunoscută de mult timp.
Dincolo de această situație inedită, care semnalează linia eurosceptică pe care o va urma noua guvernare de la Varșovia, mult mai greu trebuie să fie pentru guvernul de la Praga, mai cu seama că noua situație diplomatică în care este pusă Cehia va fi de durata. Este vorba de renunțarea la poziția confortabilă de ”submarin” în politica europeană, de țară care acționeaza în umbra unui vecin mai puternic și încearcă să nu riște nimic, extragând profit maxim pe plan economic și politic.
Cehia nu este singurul caz. Notorie este politica Austriei, neutră și mereu în siajul unei Germanii puternice economic și, până in anii 1990, puțin vizibilă și prudentă pe plan internațional. Guvernul de la Viena a plutit în imersie, aproape invizibil, folosind diplomatie pe post de periscop pentru a vedea încotro se îndreaptă curentul european, pentru ca apoi sa iasă la suprafață și să acționeze în ape sigure în interesul companiilor și bancilor.
La fel și în cazul statelor baltice, care după obținerea independenței și după aderarea la UE a Suediei (în 1995), au început să caute susținerea puternicei economii scandinave pentru a deveni membre UE. Ulterior, relatiile economice pși diplomatice cu Suedia au făcut ca statele baltice să facă corp comun cu vecinul lor în chestiunile europene, pe același principiu al submarinului. Situația geopolitică nu le-a permis același lucru când a venit vorba de NATO, unde au trebuit să facă o întoarcere de 180 de grade și să se rebranduiască drept state ”central europene” pentru a-și ușura parcursul către aderare.
Cehia a ales în ultima perioadă aceeasi strategie, plasându-se în siajul Poloniei. Orientarea liberală a fostului guvern Tusk s-a potrivit mănușa cu politica fostului guvern liberal al lui Petr Nekas. La fel și politica Varșoviei de a temporiza politica de adoptare a euro, la fel si politica investiționala a statului și companiilor poloneze în Europa Centrala. Iar marele beneficiu al ”submarinului” ceh a fost faptul că guvernul liberal de la Vrașovia își asuma rolul de a face conexiunea între Europa Occidentală și Europa Centrală în cercurile de la Bruxelles si Berlin.
Așa cum în cazul Austriei, afirmarea Germaniei ca forță politică în Europa a implicat și renunțarea parțială la politica ”submarinului”, așa cum reafirmarea Rusiei a facut ca țările baltice să se desprinda de Suedia neutră, tot așa venirea la putere în Polonia a unui guvern conservator si eurosceptic îi va obliga pe guvernanții de la Praga să iasă din zona de confort si să-și asume o politică externă mai vocală.
Partidul lui Jaroslaw Kaczynski a câștigat majoritatea absolută în Seijm spunând că polonezii trebuie să-și recapete demnitatea națională și susținând că fostul guvern a sacrificat aceasta demnitate națională de dragul popularității internaționale. Apoi, victoria partidului lui Kaczynski mai înseamnă că din cele patru state ale Grupului de la Visegrad a mai rămas doar Cehia cu un guvern socotit la Bruxelles fără tendințe autoritare. Pentru guvernul social-democrat de la Praga este o veste proastă – pierde nu numai sprijinul polonez în afacerile internaționale (nu este exclusă o răcire a relațiilor dintre Varșovia și Berlin), ci ajunge si in situația delicată de a avea viziuni contrare guvernelor partenere din Europa Centrală.
Primul test al acestei noi poziții a Cehiei a fost Summitul din Malta. Premierul ceh a declarat că ”voi vorbi pe o singură voce. Când va veni vorba despre Polonia, voi spune ce ar fi spus polonezii dacă ar fi fost acolo. În ultimele luni Grupul de la Vișegrad a avut consens în aproape toate problemele legate de imigrație”.
Cât privește imigratia, consensul a fost aproape total, însă la fel vor sta lucrurile când va veni despre posibila reducere a fondurilor UE pentru aceste state, despre adoptarea euro, despre apropierea Poloniei de SUA ce se anunță mult mai puternică sub noul guvern? Va fi momentul în care ”submarinul” ceh va trebui să iasă la suprafață, la fel și celelalte diplomatiei care se ascund în spatele celor puternici.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.