Protocolul dintre SRI și Parchetul General, făcut public

SRI a făcut public vineri protocolul din 2009 încheiat cu Parchetul General. Protocolul are 18 pagini, prevede elaborarea de strategii comune, dar şi constituirea de echipe operative comune. Documentul este semnat de procurorul general de atunci Codruţa Kovesi, directorul SRI de la acea vreme George Maior, prim-adjunctul procurorului general din 2009, Tiberiu Niţu şi prim-adjunctul directorului SRI de atunci, Florian Coldea.

Protocolul are o parte generală, cu trei capitole, şi o parte specială, cu nouă capitole.

VEZI INTEGRAL Protocol_declasificat

Printre obiectivele cooperării se numără „constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părtilor, în vederea documentării faptelor prevazute la art.2″.

Articolul 2 prevede ca părţile, respectiv SRI şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cooperează, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi „a altor infracţiuni” grave, potrivit legii.

„Obiectivele cooperării”:

–  valorificarea eficientă a capacitatilor specifice detinute de cele doua institutii in scopul cunoașterii, prevenirii și contracararii vulnerabilitatilor și a
factorilor de rise externi și interni la adresa securitatii nationale, care pot genera sau favoriza savarșirea infractiunilor prevazute Ia art.2;
– punerea la dispozitie a informatiilor relevante și utile pentru indeplinirea atributiilor specifice partilor, precum și asigurarea protectiei
acestora;
– efectuarea cu celeritate a demersurilor prevazute de lege, pentru solicitarea și obtinerea, de catre Serviciu, a mandatului pentru autorizarea
masurilor privind desfășurarea unor activitati in scopul culegerii de informatii;
– organizarea și realizarea sarcinilor ce revin partilor potrivit art.85 din O.U.G.nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata cu
modificarile și completarile ulterioare și art. 27 din O.U.G.nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spatiului Economic European, cu modificarile și completarile ulterioare, in scopul prevenirii, combaterii și inlaturarii activitatilor de natura sa puna in pericol securitatea nationala, pe care cetatenii straini aflati pe teritoriul Romaniei le-au desfașurat, le desfașoara ori despre care exista indicii temeinice ca intentioneaza sale desfașoare;
– asigurarea indeplinirii atributiilor ce revin Parchetului in vederea punerii in aplicare a actelor de autorizare emise potrivit prevederilor art.91 1 –
91 5 și art.98 din Codul de procedura penala;

– corelarea activitatilor de identificare, obtinere, valorificare, conservare și prelucrare analitica a informatiilor referitoare Ia infractiunile prevazute Ia
art.2;

– constituirea de echipe operative comune care sa actioneze in baza unor planuri de actiune pentru exercitarea competentelor specifice ale
partilor, in vederea documentarii faptelor prevazute Ia art.2;
– acordarea cu titlu gratuit de catre Serviciu, a asistentei in domeniul protectiei informatiilor clasificate detinute și utilizate de Parchet, pentru
prevenirea scurgerii de date și informatii cu acest caracter, colectarea, transportul și distribuirea in tara a corespondentei oficiale;
– elaborarea și derularea de catre parti, in domeniile complementare, de strategii, actiuni și programe, comune;
– acordarea de catre expertii Serviciului, in conditiile legii, a asistentei tehnice de specialitate procurorilor care efectueaza urmarirea penala, pentru
aplicarea prevederilor art. 91 1 -91 5 și art.98 Cod procedura penala;
– acordarea de catre Serviciu, in conditiile legii și ale prezentului Protocol, a asistentei tehnice de specialitate procurorilor in cauzele prevazute
la art.2, in care administrarea mijloacelor de proba impune cunoștinte ori dotari tehnice specifice sau in cauzele in care se asculta persoane cu
identitate protejata;
– crearea unor mecanisme informatice care sa asigure comunicarea operativa, in situatii deosebite, a datelor și informatiilor necesare indeplinirii
atributiilor fiecarei parti;
– participarea la programe comune de formare, specializare, pregatire sau perfectionare profesionala.

Responsabilităţile Parchetului:

– verifică, prin procurorii anume desemnați, propunerile formulate de Serviciu și solicită, în scris, Președintelui lnaltei Curti de Casatie
și Justitie eliberarea mandatelor de autorizare a efectuarii unor activitati, in scopul culegerii de informatii.

– asigură, prin procurorii specializaţi, valorificarea informaţiilor, datelor, documentelor şi materialelor, referitoare la iniţierea/săvârşirea de infracţiuni, transmise de către Serviciu, obţinute ca urmare a punerii în aplicare a mandatului, în măsura în care cunoaşterea acestora este necesară pentru constituirea sau finalizarea unei cauze penale şi nu afectează derularea activităţilor specifice pentru contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale;

– comunică, în mod operativ, dar nu mai târziu de 60 de zile modul de valorificare a informărilor sau sesizărilor primite de la Serviciu referitoare la infracţiunile prevăzute în art. 2, cu excepţia cazurilor în care, înainte de împlinirea termenului menţionat, se solicită informaţii suplimentare în legătură cu cauza. Termenul de 60 de zile curge de la data înregistrării informării sau sesizării la Parchet.

– pune la dispoziţia Serviciului, la cerere sau din oficiu, date şi informaţii care prin natura lor prezintă interes operativ pentru contracararea sau prevenirea unor ameninţări la adresa securităţii naţionale. Pune la dispoziţia Serviciului datele şi informaţiile referitoare la implicarea unor cadre militare sau salariaţi civili ai acestuia în pregătirea sau săvârşirea de infracţiuni, dacă apreciază că, prin aceasta, nu se împiedică sau îngreunează aflarea adevărului în cauză.

Responsabilităţile SRI:

– efectuează, în condiţiile legii, la cererea Parchetului, activităţi specifice în vederea obţinerii datelor şi informaţiilor privind pregătirea sau săvârşirea unor infracţiuni prevăzute la art. 2;

– pune la dispoziţia Parchetului date, informaţii şi documente, cu respectarea prevederilor legale referitoare la accesul la informaţii clasificate, care pot sprijini documentarea cauzelor aflate în lucru. Aceste informaţii trebuie să cuprindă suficiente elemente de identificare pentru adoptarea unor măsuri specifice şi pentru a putea fi valorificate în cadrul urmăririi penale;

– acordă sprijin, prin compartimentele specializate, pentru completarea informaţiilor în cauzele complexe dintre cele prevăzute de art. 2, aflate pe rolul Parchetului, scop în care desfăşoară activităţi de investigaţii şi supraveghere operativă;

– acordă sprijin tehnic, prin compartimentele specializate, pentru activităţi necesare punerii în aplicare a prevederilor art. 91 (1) – 91 (5) şi art. 98 Cod procedură penală, care implică utilizarea mijloacelor tehnice specifice;

– comunică Parchetului, la cerere sau din oficiu, informaţiile obţinute din derularea activităţilor operative de realizare a securităţii naţionale, care prezintă relevanţă şi pot fi valorificate în cadrul procesului penal;

– informaţiile destinate potrivit legii structurilor centrale ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie se comunică exclusiv procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

– efectuează, prin lucrători operativi anume desemnaţi, activităţile prevăzute în art. 224, alin. 2 din Codul de procedură penală, în cazurile prevăzute la art. 2;

– acordă sprijin, în condiţiile legii, la solicitarea scrisă a Parchetului, pentru clarificarea aspectelor referitoare la infracţiunile prevăzute în art. 2, prin activităţi specifice, potrivit competenţei, precum şi prin efectuarea de expertize sau constatări tehnico- ştiinţifice;

– la solicitarea scrisă a Parchetului, acordă sprijin tehnic, în condiţiile prevăzute de art. 91 (1) – 91 (5) din Codul de procedură penală, în vederea constatării săvârşirii infracţiunilor prevăzute în art. 2, în condiţiile prevăzute de art. 465 din Codul de procedură penală, în baza unui plan comun de acţiune.

– la solicitarea scrisă a Parchetului, pune la dispoziţie, în termen de 15 de zile de la data obţinerii, informaţiile provenite din bazele de date la care are acces în virtutea protocoalelor încheiate cu alte instituţii

Protocolul SRI-Parchetul General cuprinde şi un capitol referitor la colaborarea cu Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

Conform documentului, SRI a acordat sprijin tehnic pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor ce reveneau Direcţiei Naţionale Anticorupţie – structura centrală, cu privire la punerea în aplicare a actelor de autorizare eliberate în temeiul art.91 din Codul de procedura penală.

Sprijinul tehnic consta în transmiterea semnalului, managementul şi întreţinerea echipamentelor de transmitere a semnalului, de la centrele de interceptare ale Serviciului spre spaţiile destinate Direcţiei.

„Reţelele LAN aferente spaţiilor destinate beneficiarului vor fi implementate de către Serviciu, cu suportarea cheltuielilor de către Direcţie. Sunt interzise orice intervenţii software constând în testări de aplicaţii, modificarea softului existent şi altele asemenea, asupra sistemului informatic. Tentativele de intruziune în bazele de date ale sistemului, dincolo de limita admisă prin drepturile de acces, atrage după sine decuplarea de la sistem”, potrivit protocolului.

În ceea ce priveşte operaţiunile tehnice audio/video autorizate, documentul prevede că, la cererea scrisă a Parchetului sau parchetelor teritoriale, SRI efectua operaţiuni tehnice audio/video, în baza actului de autorizare emis de instanţa de judecată sau de procuror, pe momente operative, în cazuri concrete, numai prin intermediul ofiţerilor de legătură desemnaţi de Serviciu. Operaţiunile erau realizate de unitatea specializată, cu aprobarea directorului Serviciului şi numai în cazurile prevăzute de protocol.

„Acţiunile audio/video vor fi executate de unitatea specializată a Serviciului sau de direcţiile judeţene de informaţii, sub coordonarea procurorului de caz, în baza unui „Plan comun de actiune” întocmit de reprezentanţi desemnaţi ai celor două părţi şi aprobat de şeful unităţii specializate a Serviciului sau de şefii direcţiilor judeţene de informaţii”, se mai arată în document.

Referitor la executarea de către SRI a activităţilor de supravegherilor operative şi investigaţii operative, protocolul stipula că solicitarea de realizare a unei acţiuni de supraveghere operativă se transmite celor în drept să o aprobe, cu cel puţin 48 de ore înainte de declanşarea acesteia, timp necesar organizării în mod conspirat a dispozitivelor.

Termenul de angajare a supravegherii operative este de 24 de ore. În situaţii deosebite, se precizează în document, termenul poate fi extins până la maxim 3 zile, indiferent de natura infracţiunilor săvarşite sau a măsurilor preventive dispuse.

În situaţii excepţionale, supravegherea se putea face doar cu acordul verbal al prim adjunctului directorului SRI, care era la momentul respectiv Florian Coldea, ori adjunctului care coordona activitatea de profil.

„În situaţii excepţionale, când nu există posibilitatea emiterii, în termenul prevăzut la alin.(1), a solicitării scrise, cu acordul verbal al prim adjunctului directorului ori adjunctului care coordonează activitatea de profil, acţiunea se poate executa, urmând ca în cel mult 24 de ore, să fie trimisă solicitarea scrisă, în care se vor menţiona în mod obligatoriu datele pe baza cărora s-a obţinut aprobarea”, potrivit protocolului.

Capitolul I din partea specială, denumit „Soluţionarea propunerilor formulate de către Serviciu cu privire la mandatul prevăzut de articolul 20-22 din legea nr. 535/2004, art. 10 din Legea nr 14 /1992 şi eliberat în temeiul art. 3 din Legea nr. 51 privind siguranţa naţională a României” prevede la articolul 28, la punctul 1, că solicitarea, prelungirea şi încetarea mandatului prevăzut de art.20-22 din Legea nr.535/2004 (intervenție antiteroristă şi intervenție contrateroristă -n.r.) şi eliberat în temeiul art.3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României se face potrivit dispozitiilor legale, iar la punctul 2 se specifică că în situaţiile în care se impune desfăşurarea şi a altor activităţi decât cele autorizate prin mandat, Serviciul poate propune, în scris şi motivat, procurorului general, completarea mandatului potrivit nevoilor impuse de evoluţia ameninţărilor ce constituie temeiul legal.

Adresa cu propuneri de prelungire a mandatului se prezintă Procurorului General cu cel puţin 48 de ore înainte de expirarea termenului de valabilitate a mandatului sau prelungirii anterioare, se prevede la articolul 30.

Capitolul II din partea specială, denumit „Valorificarea în cadrul urmăririi penale a informaţiilor comunicate de Serviciu, cu privire la fapte ce constituie infracţiuni” prevede că „pentru valorificarea momentelor operative, în situaţii deosebite, schimbul de informaţii se poate face şi cu privire la alte cauze, după obţinerea aprobării verbale a şefilor celor două instituţii sau a înlocuitorilor legali ai acestora, urmând ca, în termen de 24 de ore, să fie transmise, spre aprobare, la nivelul celor două instituţii, documentele necesare”.

Capitolul III, denumit „Efectuarea activităţilor prevăzute de art. 91-91 Cod Procedură Penală” prevede, la articolul 32, că pentru efectuarea activităţilor prevăzute de art. 91 Cod Procedură Penală ( referitor la condiţiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere -n.r.), se poate solicita Serviciului, prin unitatea specializată, respectiv prin direcţiile judeţene de informaţii, efectuarea unor verificări tehnice, cu privire la identitatea titularului postului telefonic propus a fi interceptat, starea de functiune a postului, precum şi la existenţa condiţiilor tehnice necesare ducerii la îndeplinire a prevederilor autorizaţiei.

Punerea în executare a activităţilor dispuse prin autorizaţiile emise de instanţele competente va fi realizată de către Serviciu, pe echipamentele proprii, în baza solicitării scrise a procurorului, adresa de solicitare a punerii în executare a activităţilor autorizate va fi însoţită de actul de autorizare (autorizaţie, încheiere sau ordonanţa motivată), în original şi copie certificată de emitent sau de procuror, şi de suporţii de date necesari, inseriaţi.

Adresa va avea caracter „secret de serviciu” şi va cuprinde precizări privind modul de transmitere şi transcriere a rezultatelor obţinute şi modalităţile de legatură operativă, precum şi cu privire la categoriile de date şi informaţii relevante pentru cauză.

Unităţile/structurile teritoriale de Parchet vor transmite solicitările de punere în executare a autorizaţiilor la direcţiile judetene de informaţii aflate în raza de competenţă. Parchetul şi unităţile/structurile teritoriale de Parchet vor transmite, de îndată, Serviciului, în aceleaşi condiţii, actele de reînnoire sau încetare a autorizaţiilor aflate în executare. Originalul actelor de autorizare sau de reînnoire a autorizării vor fi returnate Parchetului respectiv unitaţilor/structurilor teritoriale de Parchet la finalizarea activităţilor autorizate.

Articolul 34 din protocol spune că SRI asigură înregistrarea comunicărilor sau convorbirilor rezultate din interceptare pe suporţi de date inseriali, puşi Ia dispoziţie de procuror, precum şi trimiterea acestora Parchetului sau parchetelor teritoriale. Totodată, Serviciul asigură transcrierea comunicărilor sau convorbirilor considerate relevante în cauză. Ulterior, la solicitarea scrisă a procurorului, Serviciul poate asigura redarea altor convorbiri, selectate din traficul înregistrat.

„Parchetul sau parchetele teritoriale pot solicita, în scris, Serviciului stabilirea istoricului poziţiei geografice şi caracteristicele tehnice (IMSI, I MEl) ale terminalului mobil, în condiţiile legii speciale”, se arată în articolul 37 al documentului.

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Author

15 Comentarii

  1. Daca nu e nimic ilegal in ele, cum sustin Marincea si altii asemenea, de ce nu se continua si azi cu aceste protocoale? Daca tot sunt legale … Sau de ce nu s-au desecretizat mai devreme? Sau de ce au fost secretizate si nu publice de la momentul incheierii lor? Si de ce nu a facut un protocol identic SRI si cu UNBR, cu echipe operative mixte securisti-avocati (in oglinda fata de securisti-procurori), ca sa se apere drepturile si libertatile inculpatilor in fata unor eventuale abuzuri ale procurorilor … De ce au tacut toti in privinta lor, timp de peste 2 ani, incepand cu Iohannis pana la SRI si Parchet/DNA, CSM, etc., daca tot sunt perfect legale?

    • pe dracu nu e… uite doar 2 articole:

      Adaugare la lege:
      ”CAPITOLUL V EXECUTAREA DE CATRE SERVICIU A OPERATIUNILOR TEHNICE ‘ e AUDIO/ VIDEO, AUTORIZATE CONFORM LEGII
      Art.46 – (1) La cererea scrisa a Parchetului sau parchetelor teritoriale, Serviciul efectueaza operatiuni tehnice audio/video, in baza actului de autorizare emis de instanta de judecata SAU DE PROCUROR, pe momente operative, in cazuri concrete, numai prin intermediul ofiterilor de legatura desemnati de Serviciu.”

      De cand autorizeaza un procuror interceptari audio/video? Potrivit carei legi?

      Inca una de porc:
      Art. 51 – (1) Solicitarea de realizare a unei actiuni de supraveghere operativa se transmite celor in drept sa o aprobe, cu cel putin 48 de ore inainte de declansarea acesteia, timp necesar organizarii in mod conspirat a dispozitivelor.
      (2) Termenul de angajare a supravegherii operative este de 24 de ore. In situatii deosebite, TERMENUL POATE FI EXTINS PANA LA MAXIM 3 ZILE, indiferent de natura infractiunilor savarsite sau a masurilor preventive dispuse.

      Și ei supravegheau luni întregi și ani, frațiuer!!!

    • Don, Codul de Procedura Penala (indiferent de modificari) a permis mereu procurorilor – in caz de urgenta a intarzierii obtinerii autorizarii de interceptare ce ar duce la grave prejudicii activitatii de urmarire penala – sa poata dispune interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor, pe o durată de cel mult 48 de ore, pe care apoi sa le motiveze imediat (impreuna cu dovezile stranse) judecatorului.

  2. Un mare fâs așadar. SRI sprijinea cu aparatură de interceptare în baza unui mandat emis de către un judecător. Nimic în afara legii. Dracnea & co. să vă aia statul paralel, paranoicilor! La brutărie cu toți pesedeii bolșevici!

    • La brutărie trebuie să ajungă Procuratura Securistă, iar Securitatea trebuie reformată.
      Nu există stat de drept clasificat.

  3. astept declasificarea tuturor hotaririlor CSAT. cu toate infromatiile pe masa se poate concluziona. oare la ce s-or fi gindit cind au mentioat in preambul ca referinta Constitutia Romaniei? pentur ca in Consttutie nu se vorbeste de astfel de protocoale. s-or fi referit la drepturile cetatenilor pe care le vor incalca?

  4. Procurorii pot urmarii video si audio 24 de ore, si in mod exceptional 3 zile !!! Daca nu este asa periculos de a fost clasificat STRICT SECRET. Putea fi SECRET cel mult !!! Treaba este cum s-a aplicat in practica acest protocol !!! Ce au facut ofiterii SRI in echipele mixte si ce au aprobat sefii lor sa faca in campul tactic!!!

  5. Eu tot nu inteleg de ce este rau sa investighezi prin orice mijloace suspiciunile de inselaciune, furt, frauda si coruptie? Atunci pe ce te bazezi intr-o asemena investigatie, pe declaratiile infractorilor de la televizor? Mie mi-a fost furat un laptop. Am spus la politie ca poate fi urmarit numarul mac daca se intra pe internet cu acel laptop, si mi s-a raspuns ca asta numai SRI poate face. As fi vrut ca si politia si procuratura obisnuita (nu numai DNA) sa aibe un asmenea protocol, poate gaseau hotul. Ce era rau in asta??????? Probabil ca sunt eu mai needucata in ale democratiei si drepturilor omului PSD-ist.

    • Pai nici nu ai cum sa intelegi…pe principiul ca nu ti se intampla tie…incearca sa gandesti cu mintea ta…daca o mai ai sau ai cedat-o deja pe termen nelimitat astora …

    • La ce ne mai trebuie stat de drept dacă avem rangă în mașină? O ținem clasificată. Ce e rău în asta?

  6. SUNT ATIT DE CARAGHIOSI PROPAGANDISTI CIUMEI ROSII ! SI ATIT DE DEZAMAGITI !

    • Propagandiștii Securității jubilează. Securitatea e publică.

  7. Prevederile protocolului contrapuse unor declaratii mai vechi arata ca minciunile fac „casa” buna cu sefa DNA Kovesi.A, mai sunt si orbi care nu vad asta. De exemplu,un individ de mai sus autointitulat „ciuma rosie bolsevica”. Un
    nick pe masura gandirii lui.

  8. Asadar avem dovada ca in Romania sunt mai multe state…fiecare cu legile sale…pt cei multi si prosti este „binecunoscuta” Constitutie…pt cei „alesi” sunt protocoalele…Stat mafiot in toata regula…cine dreacu mai stie dupa care lege sa se judece!? Sa multumim artizanului (coada de topor) basescu traian si familigliei sale….si ce multi sunt…in slujba lor si altora nicidecum in slujba cetateanului bun doar sa platesca impozite si taxe….

  9. „Guralivul” presedinte nu are nimic de zis? George Maior a fost seful acestei
    „caracatitze” si, in conditii normale, de multa vreme trebuia rechemat in tara. Dar ramane in continuare la Washington. Semn ca Iohannis are niscaiva datorii.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.