România, țara cu cei mai săraci salariați din UE

Rata de sărăcie în rândul salariaților din România este cea mai ridicată din Uniunea Europeană, depășind-o cu mult pe cea din Bulgaria, Portugalia sau Grecia, precum și pe cea din Serbia, țară nemembră a Uniunii, relevă o statistică Eurostat, citată de un studiu realizat de Friedrich-Ebert-Stiftung România, intitulat „Salariul minim ca instrument de politici publice – pro sau contra?“.

Situația este îngrijorătoare în ceea ce privește rata de sărăcie în rândul lucrătorilor cu timp parțial de lucru (part time), unde România are un neverosimil 59,4%, de aproape patru ori mai mult decât media UE, de 15,4%. Serbia are 44,17%, Bulgaria – 30,3%, Portugalia – 29,5%, iar Grecia – 28,2%. În ceea ce privește lucrătorii cu normă întreagă (full time), rata de sărăcie din România este de 14,7%, comparativ cu media UE 28, de 7,8%. Serbia are 12,4%, Grecia – 11,6%, Polonia – 10,7%, Spania – 10,3%, Italia – 9,8% etc.

Polarizare puternică în distribuția veniturilor

De asemenea, inegalitatea de venituri este accentuată, mai mare decât media UE. De exemplu, coeficientul Gini calculat la venitul disponibil echivalent (pe o scală de la 0 la 100 puncte cu 0 echitate perfectă, 100 inechitate perfectă) era în 2015 de 34,8 puncte în Estonia, 35,4 în Letonia, 37,0 în Bulgaria, 37,4 în România, 37,9 în Lituania și 38,2 în Serbia, mult peste media UE 28 de 31 puncte.

În plus, în România există o polarizare puternică în distribuția veniturilor populației – un raport între veniturile celor mai bogate 10% gospodării și cele mai sărace 10% este de 13,4 ori față de 6,5 ori în Ungaria și 8 în Polonia.

În țările dezvoltate din Vest, ponderea alocată compensării salariaților în PIB este de 50-55%, a capitalului de 35-40% și a taxelor indirect nete de 10%. În România situația este pe dos, în sensul în care în 2015 doar 33% din PIB au fost alocate pentru remunerarea salariaților, 55% pentru remunerarea capitalului și restul pentru taxe indirecte minus subvenții. Mai mult, intervenția publică pentru creșterea mai accentuată a salariului minim în România în ultimii ani a apărut și din nevoia de a corecta un dezechilibru asociat crizei – cei care au suferit mare parte din povara crizei au fost angajații (remunerarea salariaților în PIB a scăzut de la 42% în 2008 la 32,3% în 2015, conform Eurostat). În Ungaria, remunerarea salariaților în PIB este de 42,3% în 2015, în Bulgaria – de 37,4%, iar în Polonia – de 37,2%.

1,2 milioane de angajați cu salariul minim

În România, beneficiile creșterii economice se împart asimetric, iar liftul social funcționează lent. Cu toate că nivelul PIB a crescut în România cu 28% în perioada 2007-2015 (de la 125 miliarde euro în 2007 la 160 miliarde euro în 2015), rata riscului de sărăcie și excluziune socială a scăzut cu doar 18,5% (de la 45,9% în 2007 la 37,4% în 2015).

În România sunt în jur de 1,2 milioane de angajați cu salariul minim și doar 10% din aceștia provin din mediul bugetar. Există 4,5 milioane de salariați cu normă întreagă și 1,2 milioane dintre ei sunt bugetari. Datele Institutului de Statistică arată faptul că salariul mediu net a crescut în medie cu 12% în 2016, la bugetari cu 13,9% și la privați cu 9,3%. Diferența între ceea ce câștigă un bugetar și leafa unui angajat la privat este de 455 lei în favoarea primului, iar pentru acest an prognozele arată că ecartul va crește până la 840 de lei.

În urma estimărilor (CNP), salariul brut la bugetari va creşte cu 16,9% anul acesta, cu 10,3% în 2018 şi cu 11,5% în 2019. Creşterile în mediul privat vor fi mai mici. În ministere, un salariu mediu se învârte în jurul a 1.000 de euro, în timp ce per total nu există în țară mai mult de 500 de mii de salariați care câștigă peste 1.000 de euro.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4516 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.