Comisia Europeană susține că a organizat consultare publică pentru elaborarea strategiei UE pentru păduri pentru 2030, constrazicându-l astfel pe ministrul român al Mediului, Tánczos Barna, care a declarat în presa maghiară că nu au avut loc consultări în cadrul Comisiei permanente pentru păduri şi nici cu statele membre ale UE, iar proiectul nu a fost elaborat în comun.
„S-a organizat o consultare publică deschisă prin intermediul site-ului web al Comisiei Europene, în toate limbile oficiale ale UE, primindu-se peste 19.000 de răspunsuri. De asemenea, au avut loc consultări specifice cu autoritățile competente ale statelor membre ale UE responsabile, cu ONG-urile, cu mediul academic și cu organizațiile internaționale”, susțin reprezentanții Comisiei.
Vineri, 16 iulie, Comisia Europeană a adoptat noua Strategie a UE pentru păduri pentru 2030, o inițiativă emblematică din cadrul Pactului verde european, care se bazează pe Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030.
Conform Comisiei, strategia contribuie la pachetul de măsuri propuse pentru atingerea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 și a neutralității climatice în UE până în 2050. Ea contribuie, de asemenea, la îndeplinirea angajamentului UE de a accelera eliminarea carbonului prin absorbanți naturali, așa cum prevede Legea climei. Prin abordarea în manieră integrată a aspectelor sociale, economice și de mediu, Strategia pentru păduri este menită să asigure multifuncționalitatea pădurilor din UE și pune în evidență rolul fundamental jucat de silvicultori.
Pădurile sunt aliați esențiali în lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității. Ele au funcție de absorbanți de carbon și ne ajută să reducem impactul schimbărilor climatice, de pildă prin răcorirea orașelor, prin protejarea noastră împotriva inundațiilor puternice și prin reducerea impactului secetei. Din păcate, pădurile Europei suferă multe presiuni diferite, printre altele din cauza schimbărilor climatice.
Ce a spus Tánczos Barna
Ministrul român al Mediului, Tánczos Barna, s-ar număra, alături de oficialii din Ungaria și din alte 9 state, printre semnatarii unei scrisori în care este contestată strategia Bruxelles-ului privind gospodărirea pădurilor, după ce a fost dat publicităţii proiectul promovat de vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil pentru Pactul verde european, scrie presa maghiară, care îl citează pe Tánczos Barna. Aceasta, în contextul în care România se confruntă de ani de zile cu defrișări masive de păduri. Până la acest moment, Guvernul de la București nu a făcut niciun anunț în acest sens. „Nu au avut loc consultări în cadrul Comisiei permanente pentru păduri şi nici cu statele membre ale UE, iar proiectul nu a fost elaborat în comun. Solicităm să dezbatem strategia privind pădurile”, a declarat Tanczos Barna, ministrul român al Mediului, conform cotidianului maghiar Magyar Nemzet, citat de Rador.
Protejarea, refacerea și gestionarea durabilă a pădurilor
Strategia pentru păduri stabilește o viziune și acțiuni concrete pentru creșterea cantității și calității pădurilor din UE și pentru consolidarea protejării, refacerii și rezilienței lor. Acțiunile propuse vor mări sechestrarea carbonului prin îmbunătățirea absorbanților și a stocurilor, ceea ce va contribui la atenuarea schimbărilor climatice. Strategia se angajează să protejeze cu strictețe pădurile primare și seculare, să refacă pădurile degradate și să asigure gestionarea lor durabilă, într-un mod care să mențină serviciile ecosistemice vitale pe care le oferă pădurile și de care depinde societatea.
Strategia promovează practicile de gestionare a pădurilor cele mai prietenoase pentru climă și biodiversitate, reliefează necesitatea menținerii utilizării biomasei lemnoase în limite sustenabile și încurajează utilizarea eficientă a lemnului din punctul de vedere al resurselor, conform principiului utilizării în cascadă.
Asigurarea multifuncționalității pădurilor din UE
Strategia prevede, de asemenea, elaborarea unor scheme de plată destinate proprietarilor și administratorilor pădurilor care furnizează servicii ecosistemice alternative, de exemplu prin menținerea intactă a unor părți ale pădurilor. Noua politică agricolă comună (PAC) va reprezenta o ocazie, printre altele, de a oferi un sprijin mai bine direcționat pentru silvicultori și pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor. Noua structură de guvernanță pentru păduri va crea un spațiu mai incluziv pentru ca statele membre, proprietarii și administratorii de păduri, industria, mediul academic și societatea civilă să poată discuta despre viitorul pădurilor în UE și să ajute la păstrarea acestor bunuri valoroase pentru generațiile viitoare.
În sfârșit, Strategia pentru păduri anunță o propunere legislativă menită să intensifice monitorizarea, raportarea și colectarea de date în domeniul forestier în UE. Colectarea de date armonizată la nivelul UE, combinată cu planificarea strategică la nivelul statelor membre, va oferi o imagine cuprinzătoare a situației, a evoluției și a evoluțiilor viitoare preconizate ale pădurilor din UE. Acest lucru este esențial dacă dorim să ne asigurăm că pădurile își pot îndeplini multiplele funcții în domeniul climei, al biodiversității și al economiei.
Strategia este însoțită de o foaie de parcurs pentru plantarea a trei miliarde de copaci suplimentari în întreaga Europă până în 2030, cu respectarea deplină a principiilor ecologice – copacul potrivit la locul potrivit pentru scopul potrivit.
Declarațiile membrilor colegiului:
Vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, a declarat: „Pădurile adăpostesc majoritatea biodiversității de pe Pământ. Avem nevoie de păduri sănătoase și pentru ca apa să fie curată, iar solurile să fie bogate. Pădurile Europei sunt în pericol. De aceea o să facem eforturi pentru protejarea și refacerea lor, pentru îmbunătățirea gestionării pădurilor și pentru sprijinirea silvicultorilor și a gărzilor forestiere. Până la urmă, cu toții facem parte din natură și tot ce facem pentru a combate criza climatică și a biodiversității, facem pentru propria noastră sănătate și pentru propriul viitor.”
Comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat: „Pădurile sunt plămânii planetei: ca atare, sunt vitale pentru climă, pentru biodiversitate, pentru soluri și pentru calitatea aerului. Dar pădurile sunt și plămânii societății și ai economiei: ele asigură mijloace de trai în zonele rurale, furnizează produse esențiale pentru cetățenii noștri și dețin o valoare socială profundă prin însăși natura lor. Noua Strategie pentru păduri recunoaște această multifuncționalitate și demonstrează că ambițiile în domeniul mediului pot merge mână în mână cu prosperitatea economică. Prin intermediul strategiei și cu sprijinul noii politici agricole comune, pădurile și silvicultorii noștri vor da un nou suflu unei Europe durabile, prospere și neutre din punct de vedere climatic.”
Comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, a declarat: „Pădurile europene reprezintă un patrimoniu natural de mare valoare, pe care ar trebui să-l prețuim cum se cuvine. Protejarea, refacerea și consolidarea rezilienței pădurilor europene sunt esențiale nu doar pentru combaterea crizelor climatice și în domeniul biodiversității, ci și pentru păstrarea funcțiile socioeconomice ale pădurilor. Implicarea uriașă în consultările publice arată că europenilor le pasă de viitorul pădurilor noastre, așa că trebuie să schimbăm modul în care protejăm, gestionăm și cultivăm pădurile, astfel încât ele să aducă beneficii reale tuturor.”
Context
Pădurile sunt aliați esențiali în lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității, grație funcției lor de absorbanți de carbon, precum și capacității de a reduce impactul schimbărilor climatice, de exemplu prin răcorirea orașelor, prin protejarea noastră împotriva inundațiilor puternice și prin reducerea impactului secetei. Pădurile sunt și ecosisteme valoroase, adăpostind o mare parte din biodiversitatea Europei. Serviciile ecosistemice ale acestora contribuie la sănătatea și la bunăstarea noastră prin reglarea apei, prin furnizarea de hrană, medicamente și materiale, prin reducerea și controlul riscurilor de dezastre, prin stabilizarea solurilor și controlul eroziunii, precum și prin purificarea aerului și a apei. Pădurile sunt locuri de recreere, relaxare și învățare, precum și parte din mijloacele de subzistență.
Noi și strategia !☺ pt noi e bun deșertul, poate găsim petrol ! Asta a zis chiar șefu’.
asta e un atentat la securitatea liderilor europeni ! La auzul cuvintelor „ROMANIA VREA”, nimeni nu s-a mai putut opri din ras. Asteptam bilantul tragic.
Deci Komisiya Ioropenisă susține că s-a consultat cu publicul din cinematografe…
Ministrul Barna spune ca Komisiya Islamizanta trebuia sa se consulte CU GUVERNELE SI ALTE INSTITUTII DIN STATELE MEMBRE, nu cu papitoii care fac gratare si asculta manele la marginea sau in mijlocul padurii, fie ei si 19000!
Diferenta de optica profesionala! Da’ de la papagalita urSula fîn d’-o Laye-n fîn, care a reusit sa puna armata germana pe butuci, ce pretentii poti avea?
Pai n-ati auzit ca avem paduri, ca au ursii unde trai de fapt? Singura chestie e ca se taie padurile, copacii maturi care sustin FAUNA si se planteaza puieti numai buni de facut maxim undite din ele. Pana acei puieti vor creste suficient (aprox 10-20 de ani) incat sa asigure hrana FAUNEI, animalele vor fi nevoite sa coboare in apropierea localitatiilor. Se taie un copac de 10-20 m inaltime si se planteaza un puiet de 1 m. Asa se lauda IKEA si Schweighoher. Astea da paduri! Iar intre timp exterminam cu mandrie mioritica fauna…
Johanis sa opreasca taierea padurilor de catre firma austro germana.
Padurile pastreaza zona temperata si aduc oxigen pe planeta.
Lipsa lor duce la inundatii dezastroase in Germania .
La noi vor fi saptamana asta.
Alrrahat nu intelege padurea , doar desertul si camila cu 3 cocoase de la OMS…banu unde e?
„Nu au avut loc consultări în cadrul Comisiei permanente pentru păduri şi nici cu statele membre ale UE, iar proiectul nu a fost elaborat în comun. Solicităm să dezbatem strategia privind pădurile”
Era odata un mare spacialist in paduri…Kerestoy….poreclit „Drujba lui Dumnezeu”, ala i-ar fi lamurit imediat.
Romania nu are nevoie de paduri asa ca taiati tot ce se poate taia, la naiba cu ipocrizia romanilor legata de natura cand se duc la padure sa manance mici si sa lase peturi de bere peste tot
Tara condusa de imbecili. Taie padurile intr-o veselie ca sa vina ploile torentiale si sa spele muntii plesuvi de pamant ca mai apoi apa curgand la vale sa mature totul in cale. Dupa care vin toti ei, imbecilii si tin conferinte de presa cum ca schimbarile climatice sunt de vina. Aici tebuie sa ne bucuram ca si nemtii fura imbecili si-si taiara si ei padurile si acum platesc tributul prostiei lor in oamenii ucisi de pohoaie.
Sa ne uitam bine la gunoaiele pe care la-a produs inundatiile din Germania TOT ce se arunca acum acolo le vom gasi in Romania peste 2-3 saptamani. Romania este DISTRUSA sistematic si din interior si mai ales din exterior. Fara industrie fara agricultura fara paduri fara populatie dar in schimb gunoaie de pretutindeni inclusiv din Australia !!!!