Rusia plasează un jurnalist bulgar pe o listă cu persoane căutate

Bulgaria a protestat joi pe lângă Rusia pentru că l-a plasat pe jurnalistul de investigaţii Hristo Gotev pe o listă cu persoane căutate, prim-ministrul acestei ţări criticând mişcarea ca pe o tactică de intimidare a libertăţii de exprimare, relatează Reuters.

Grozev, jurnalist de investigaţii privind Rusia la site-ul Bellingcat, este „căutat în conformitate cu un articol al Codului Penal”, potrivit unor informaţii publicate pe site-ul Ministerului rus de Interne în această săptămână.

Premierul interimar Galab Donev a spus că Bulgaria va cere informaţii de la Rusia privind motivul pentru care Grozev a fost plasat pe listă.

„Această acţiune este inacceptabilă. Reprezintă un atac la libertatea de expresie şi o tentativă de a intimida un cetăţean bulgar”, le-a spus Donev jurnaliştilor. Ministerul de Externe a convocat-o pe ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, pentru a înmâna acest protest.

Grozev a înfuriat Moscova cu investigaţii asupra otrăvirii opozantului Kremlinului Aleksei Navalnîi, otrăvirii fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi doborârii avionului de pasageri MH17 deasupra estului Ucrainei. Rusia a negat că ar fi responsabilă pentru aceste atacuri.

Hristo Grozev, care din motive de securitate îşi păstrează secret locul în care se află, a spus că plasarea lui pe o listă de persoane căutate ar putea fi o tentativă de a avertiza alţi ziarişti să nu cerceteze ceea ce se întâmplă în Rusia.

„Ani de zile au transmis cu claritate că le e teamă de munca noastră şi nu se vor opri de la nimic pentru a o face să dispară”, a spus el într-o postare pe Twitter.

Ultimele relatări ale jurnalistului bulgar au fost despre invadarea Ucrainei de către Rusia. Potrivit site-ului Bellingcat, Grozev se axează pe „ameninţări de securitate, operaţiuni clandestine extrateritoriale şi folosirea informaţiei ca armă”.

Într-o declaraţie făcută postului bulgar NOVA TV miercuri, Grozev a spus că se teme pentru viaţa sa şi că ar putea exista persoane care din proprie iniţiativă ar putea încerca să-i facă „o favoare Kremlinului” şi să încerce să-l elimine sau să-l răpească.

Ambasadoarea Mitrofanova a spus că Bulgaria ar trebui să întrebe Ministerul de Interne al Rusiei de ce Grozev a fost plasat pe listă, precizând că deşi el nu mai este binevenit în Rusia, „asta nu înseamnă că cineva îl va căuta în întreaga lume”.

Grozev a spus că i s-a oferit ajutor de către Ţările de Jos, Suedia, Estonia sau Austria, unde a trăit în ultimii ani.

Știrea Reuters spune multe despre bulgarul Grozev, însă nimic despre Bellingat. Acest site este cel care oferă mereu veriga lipsă într-o serie întreagă de afaceri cu mare miza politică, așa cum The Washington Post a făcut-o la momentul inventării scandalului Russiagate, cu scopul de a paraliza administrația Trump, așa cum The New York Times sau CNN au făcut-o la declanșarea isteriei legate de pandemie și de închiderea economiilor lumii.

Bellingat a oferit valuri de informații și documentări (întotdeauna specificând că se bazează pe „surse deschise) în cazul doborârii avionului malaezian deasupra Ucrainei, în cazul dosarului armelor chimice din Siria sau în cazul tentativei de asasinare în Anglia a fostului spion rus Serghei Skripal și a fiicei sale.

”Bellingat s-a prezentat ca un microunivers al investigatorilor amatori din Marea Britanie, oameni care spun că lucrează dintr-un mic apartament din Leicestershire și care ajung la rezultate ce depășesc cu mult performanța unor detectivi profesioniști. De fapt, Bellingat s-a întins mult mai mult decât părea să-i permită plapuma inițială. Are bani – de unde? Angajează mereu personal. Are conexiuni transatlantice. Iar până acum, investigațiile Bellingcat nu au ajuns niciodată la vreo concluzie care să deranjeze câtuși de puțin autoritățile americane sau britanice”, scria The Independent, in 2018.

Este interesant că o altă sursă foarte citată în ultimii ani – Observatorul Sirian al Drepturilor Omului – a urmat un parcurs similar cu cel al Bellingat. Acum este considerat un ONG de primă mână în contextul războiului din Siria. A început însă într-un magazin de confecții din Coventry, ca ONG cu un singur angajat – un imigrant sirian care oferea zilnic numărul morților războiului din Siria, pretizând că are o vastă rețea de informatori pe teren. Iar informațiile centralizate in micul magazin din Anglia erau publicate constant de marile ziare britanice.

”… asta ne face să ne întrebăm dacă, ”serviciile” noastre nu au ajuns oare la aceleași concluzii cu mai mult timp în urmă, însă nu au făcut nimic public. Ne mai putem întreba de ce  cea mai mare parte a presei britanice consideră că Bellingcat este o sursă mai de încredere decât serviciile secrete britanice? Oare nu cumva reputația acestei publicații este construită pentru a introduce în spațiul public informații pentru care oficialii nu vor să-și asume răspunderea? Iar daca lucrurile stau așa, asta se face pentru a informa sau pentru a dezinforma?”, mai scria The Independent.

Alte publicații au fost mult mai directe și au scris că Bellingcat este un canal prin care serviciile secrete britanice și americane introduc cu ajutorul interpușilor o serie de informații în spațiul public.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.