Rusia a făcut un pas înapoi în războiul petrolului cu Arabia Saudită început în urmă cu o lună și care a dus la căderea prețurilor de la circa 69 de dolari (la începutul anului 2020) de dolari la 25 de dolari pe baril. Moscova a semnalat că își poate reduce producția cu un milion de barili pe zi (circa 10% din producția medie a Rusiei în luna martie). însă totul cu o condiție: și SUA, nu doar Arabia Saudită, să-și reducă producția, scrie Bloomberg.
Informația de mai sus a fost publicată luni, în momentul în care între Rusia și Arabia Saudită a izbucnit un război al declarațiilor – Vladimir Putin a acuzat monarhia din Golf că a pornit războiul prețurilor pentru a lovi în industria petrolieră americană, în timp ce Riyadhul susține că Rusia nu face decât să încerce să semene discordia între aliații americani și saudiți.
S-a întâmplat la reuniunea OPEC+ de la Viena, în urmă cu o lună. Ministrul rus al Energiei a părăsit reuniunea la care trebuia să se decidă o reducere a producției cu 1,5 milioane de barili pe zi (500.000 urma să fie partea Rusiei), pentru a menține nivelul prețului petrolului. Rusia a refuzat, iar din acel moment a început competiția pentru inundarea cu petrol piețelor internaționale, după regula ”cine clipește primul”, cine cedează primul în fața unui preț al petrolului prea mic pentru a asigura echlibrul economic, mai cu seamă în plină criză generată de pandemie.
Nu este sigur că Rusia va ceda. Luni, trebuia să aibă o întâlnire a OPEC+ în care să decidă reduceri mai mari decât cele refuzate de Rusia la Viena, cu o lună în urmă. Însă întâlnirera a fost amânată pentru joi, 9 aprilie.
SUA trebuie să pună umărul la reducerea producției
SUA, cel mai producător de petrol pe plan mondial, datorită extragerii petrolului de șist, are cel mai mult de suferit, pe moment, de pe urma scăderii prețurilor și a supraproducției. Petrolul american de șist se extrage la costul de circa 40 de dolari barilul. Petrolul rusesc este extras la 20 de dolari barilul, iar cel saudit la doar 2-3 dolari barilul. Aceste cifre pot explica vulnerabilitatea Rusiei în fața Arabiei Saudite în acest război al prețurilor.
Însă mai poate fi o rațiune pentru pasul înapoi al Rusiei: criza economică provocată de coronavirus va duce la o scădere masivă a cererii de petrol și la o scădere a prețurilor chiar și în cazul reducerii producției; așadar petrolul american ar putea fi, din nou, primul lovit. Apoi, după cum relatează presa economică, Rusia a pus condiția ca și SUA să-și reducă producția de petrol.
Cât despre o reducere a producției zilnice mondiale de petrol cu 10-15 milioane de barili, așa cum a vehiculat recent președintele Donald Trump, nu poate fi vorba. Potrivit unei analize publicate de Oil Price, chiar dacă Arabia Saudită și Rusia, dar și Emiratele Arabe Unite, Irak și țări non-OPEC, precum Brazilia, Canada, Kazahstan, Azerbaidjan, Norvegia, Mexic, și-ar reduce producția, aceasta nu ar putea contracara efectele pandemiei asupra pieței petrolului. O echilibrare a prețurilor ar putea fi posibilă doar dacă SUA ar recurge la reduceri ale producției, ceva ce Donald Trump nu a menționat până acum. Însă Rusia i-o cere.
Amânarea până pe 10 aprilie a reuniunii OPEC+ care să ia măsuri pentru creșterea prețului petrolului poate oferi timp primilor trei producători mondiali să se pună de acord. Iar SUA, după cum remarca The Washington Post, pentru prima dată, are interese care intră în conflict în acest război al petrolului. Statele Unite nu mai sunt un importator net de petrol, precum în timpul crizelor din 1973 sau 1979, atunci când erau interesate de menținerea la un nivel mic al prețului. Acum, SUA au devenit principalul producător mondial și un mare exportator (după ce administrația Obama a ridicat interdicția exportului de petrol american ce data din anii 1970); prin urmare, ochii liderilor politici nu se mai îndreaptă doar către consumatorul de la pompă, ci și către petroliști, mari donatori pentru campaniile prezidentiale, sunt intersați de creșterea pretului chiar și în vreme de criză economică mondială.
Rusia și SUA se bat, China câștigă
Este greu de apreciat cine dintre cele trei puteri petroliere a avut mai mult de pierdut în acest război al prețurilor, mai cu seamă că disputa a ținut doar câteva zile – abandoarea acordului anterior a survenit abia pe 1 aprilie.
Se pare însa că, atunci când marii producatori și exportatori se ceartă, marii importatori câștiga. China, asupra căreia planează suspiciunea că ascuns adevărata amploare a epidemiei de covid-19, a început să-și repornească economia și a beneficiat de căderea abruptă a prețului petrolului. în plus, în timp ce SUA își cocentrează atenția asupra crizei sanitare interne și a campaniei prezidențiale poticnite, China a încheiat un contract de un sfert de miliard de dolari pentru tehnologizarea unui câmp petrolier gigant, în Irak, nu departe de terminalele de la Basra. Contractul a fost semnat de o companie chineză mai puțin cunoscută, aflată sub radarul SUA. China ar urma să primească o reducere de 10% pe fiecare baril de petrol extras în Irak. Mai mult, China dorește să-și extindă contractele în Iran, căci zăcământul amintit se extinde și în țara vecină.
Iar totul se petrece în timp ce Irakul nu are un guvern funcțional, iar favorit pentru nominalizare este în acest moment șeful serviciilor secrete de la Bagdad. Negocierile par un joc al compromisului între SUA și Iran, care influențează marile partide irakiene, majoritatea șiite. Săptămâna trecută, la Bagdada a sosit noul șef al Forțelor Quds ale Gardienilor Revoluțieidin Iran (succesorul generalului Qassem Soleimani), cel care, se presupune, va avea un cuvânt greu de spus in nominalizarea noului premier al Irakului. Or, după cum scrie Oil Price, citând o sursă apropiată Ministerului Petrolului de la Teheran ”Gărzile revoluționare au invitat China în Iran și în Irak, iar Gărzile revoluționare sunt acum în slujba Chinei”.
Între timp, administrația Trump preferă să continue politica de maximă presiune asupra Iranului, în ciuda recomandărilor UE și ONU (prin Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului), care cer relaxarea sancțiunilor economice asupra celei mai afectate țări din regiune de pandemia de coronavirus. Președintele Trump a instituit noi sancțiuni asupra unor comapnii și oficiali iranieni.
In aceste zile de „stat inchis in casa” am (re)vazut „Syriana”, cu George Clooney si Matt Damon in rolurile principale … Interesant, in contextul actual si daca citim si rindurile de mai sus …
Interesant este ca scaderea asta de pret nu se reflecta de loc in pretul benzinei la pompa.
Urmarea ? Grupurile petroliere multinationale devin inca si mai bogate, statul (prin reprezentantii sai) care preleva taxe si accize, inca si mai bogat, iar consumatorul, care va trebui sa suporte in final probabil aproape in totalitate costurile viitoarei megacrize, va avea de ales intre a „face plinul” cu pipeta sau de a-si cumpara, ca un bun ecologist, o trotineta ! Probabil ca, la fel ca si in cazul bancilor, asigurarilor, grupurilor alimentare si a celor farmaceutice, singura solutie viabila este BOICOTUL MASIV !