Semne că România ar putea câştiga un al treilea producător auto

Grupul german Daimler, producătorul Mercedes, ia în calcul România ca locaţie pentru o eventuală uzină ca parte a unei strategii care prevede atingerea primului loc pe segmentul premium până în 2020.

„Decizia privind o nouă uzină este un proces foarte raţional în care comparăm toate aspectele legate de nivelul educaţional, disponibilitatea forţei de muncă, logistică, infrastructură, cât de uşor este să faci afaceri în acea ţară, distanţa faţă de furnizori şi clienţi. România poate fi o soluţie. În România avem o experienţă pozitivă datorită fabricii de cutii de viteze, care este una foarte bu¬nă. Şi reprezintă un avantaj pentru România faptul că avem acolo o uzină pentru cutii de viteze“, a spus Dieter Zetsche, preşedintele consiliului de administraţie al Daimler AG, citat de Ziarul Financiar.

În prezent, în ţara noastră sunt doi producători auto: Automobile Dacia, controlată de francezii de la Renault, şi Ford România, deţinută de americanii de la Ford. Daimler este deja prezent în România printr-o investiţie consistentă: uzina sa de cutii de viteze de la Sebeş, ridicată în 2013 după o investiţie de 300 de milioane de euro.

„Pentru un număr de ani am putut creşte rapid în lume, şi am beneficiat de aceste momente. Noi deja producem dincolo de capacitatea tehnică pe care o avem instalată prin schimburi suplimentare, iar la un moment dat vom ajunge într-un punct în care vom avea nevoie din nou de capacitate suplimentară de producţie. Acum extindem în Brazilia, Africa de Sud şi alte ţări, în China spre exemplu. Dar va veni momentul în care vom avea nevoie de o nouă uzină şi la nivel european. Este puţin probabil să adăugăm capacitate suplimentară de producţie în Germania deoarece nu de acolo vine creşterea“, a spus Zetsche.

Daimler a mai luat în calcul venirea în România cu o fabrică auto, dar au ales Ungaria. Care au fost motivele pentru care nu au venit în judeţul Timiş, aşa cum se preconiza? Le-a spus Constantin Stroe, președintele Asociației Constructorilor Români de Automobile, o figură legendară pentru piaţa auto autohtonă: „În România, dacă nu se remarcă din partea investitorilor potenţiali o politică încurajatoare, se duc în Slovacia, Polonia sau Ungaria, care sunt practic sufocate de investitori din toată lumea. De asemenea, investitorii se uită la «reuşita» lui Ford de la Craiova. Investitorii se uită la mediul de afaceri, la perspective. În România se sprijină industria prin declaraţii”, a spus recent Constantin Stroe, citat de Bună Ziua Braşov. Americanii de la Ford merg la relanti, cu producţia sub cea prevăzută în contractual de privatizare, pe motiv că duc lipsa de autostrăzi. Cei de la Renault Dacia se plâng de asemenea de infrastructura deficitară din România. Stroe a mai declarat că România se caracterizează printr-o acută lipsă de productivitate la nivelul industriei auto, în ciuda faptului că ţara noastră este producător de decenii întregi. Aici lucrează 111.000 de muncitori în zona producătorilor de componente şi doar Polonia este peste noi, cu aproape 120.000. Performanţele se văd la cifra de afaceri, acolo unde România este ultima într-un clasament din care fac parte Cehia, Polonia, Ungaria şi Slovacia. Ca să ne dăm seama de cum se alege locul unei viitoare investiţii în industria auto, dar nu numai, trebuie să ne întoarcem un pic în trecut, pentru un exemplu. Prin anii 2005-2006, pe străzile oraşului Kecskemét, situat lângă celebra autostradă M5 din Ungaria, au început să-şi facă apariţia diverşi curioşi care nu făceau altceva decât să inspecteze cu multă minuţiozitate tot ce mişcă în urbe: cum arată oamenii, cum sunt gospodăriile lor, cum sunt şcolile, cât de performante sunt spitalele, cât de curate sunt străzile ş.a.m.d.

Fenomenul a fost atât de discret, încât nimeni n-a băgat nimic de seamă. După un timp relativ scurt, presa maghiară, românească, germană şi de oriunde a anunţat că gigantul auto german Daimler Benz a decis să-şi amplaseze noua fabrică la Kecskemét şi nu în România, la Sânandrei, în judeţul Timiş. Infrastructura era deficitară iar speculanţii de terenuri colcăiau. Nemţii au ţinut cont de aceste aspect dar şi de modul în care se prezintă oamenii locului, de cât de gospodari arată ei în ochii celoralţi, iar acele inspecţii începute cu ani de zile înainte, precum la Kecskemét aşa şi în Timiş, au avut rolul lor major. În felul acesta, România a pierdut o investiţie de aproape 1,2 miliard de euro şi posibilitatea de fi invidiată în toată Europa. De atunci şi până azi, lucrurile s-au mai schimbat, iar infrastructura rutieră reprezintă cel mai nou atu al României. Practic, de la Lugoj şi până în Occident este autostradă neîntreruptă, aspect absent în urmă cu câţiva ani. În 2015, producătorii locali au fabricat 387.177 de vehicule, în scădere cu 1,1% comparativ cu anul trecut. Dintre acestea, 339.204 au fost produse de către Dacia și 47.967 de către Ford. Aproximativ jumătate dintre mașinile produse în România anul trecut au fost Dacia Duster, care rămâne astfel best-seller-ul fabricii Dacia din Pitești. Aproape 92% din producția locală este exportată. Anul trecut, România a exportat 355.297 de vehicule, cu 2,5% mai puţin decât în 2014. Este de notat creşterea puternică a vânzărilor Dacia în România, de aproape 25%, mai accelerată decât cea a pieţei totale, ceea ce a făcut ca, din totalul producţiei naţionale, circa 91,8% să fie exportată în 2015, faţă de 93,1% în 2014.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4595 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.