Rata anuală a inflației a scăzut cu 0,4% și investițiile străine directe au crescut cu aproape 30% în perioada ianuarie-noiembrie 2022, comparativ cu cea similară din 2021. Acestea sunt două știri pozitive pe care le-am primit de la Institutul Național de Statistică și, respectiv, Banca Națională a României. Sunt însă și două vești proaste și anume, deficitul de cont curent, indicatorul care arată cât de slăbită este economia României, s-a adâncit consistent în intervalul ianuarie-noiembrie 2022, iar datoria externă totală a crescut în cele 11 luni cu 7,133 miliarde de euro, potrivit BNR.
Veștile mai bune
Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2022, comparativ cu luna decembrie 2021, este 16,4%. Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2022 comparativ cu luna noiembrie 2021 fusese de 16,8%. Energia electrică, gazele şi încălzirea centrală sunt cu aproximativ 40% mai scumpe decât în urmă cu un an. Potrivit actualelor evaluări ale BNR, rata anuală a inflației va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (noiembrie 2022), dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 10.296 milioane euro (comparativ cu 8.021 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2021), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 7.308 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 2.988 milioane euro, conform datelor BNR. Investițiile străine directe contribuie la bunăstarea unei națiuni.
Veștile rele
În perioada ianuarie – noiembrie 2022 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 25.340 milioane euro, comparativ cu 15.666 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2021. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 8 595 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 2.415 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 4.252 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 758 milioane euro.
Datele referitoare la deficitul de cont curent ne arată că economia românească suferă din ce în ce mai mult întrucât nu are capacitatea să producă atâtea bunuri și servicii pe cât este de mare cererea și din acest motiv mulți dintre noi apelăm la importuri. Până la izbucnirea pandemiei, deficitul de cont curent se adâncea lună de lună punând în mare dificultate finanțele țării. Mare parte din această adâncire a fost cauzată de măsurile populiste pe care diversele guverne, începând de la Cioloș încoace, le-au luat și anume creșteri de salarii și pensii într-un ritm cu mult peste cel al creșterii economice anuale. Românii au avut mai mulți bani la dispoziției și, cum cultura economisirii este încă la un nivel redus, sumele s-au dus în consum, inclusiv în bunuri de import. Astfel, ani de-a rândul românii au sprijinit industriile și agricultura altor state.
Ca să acopere deficitele, România trebuie să apeleze la împrumuturi, inclusiv la cele externe, pentru că nu poate acoperi finanțarea din veniturile pe care le încasează.
În perioada ianuarie – noiembrie 2022, datoria externă totală a crescut cu 7.133 milioane euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 97.407 milioane euro la 30 noiembrie 2022 (67,8 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,1 la sută față de 31 decembrie 2021. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2022 nivelul de 46.311 milioane euro (32,2 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 18,6 la sută față de 31 decembrie 2021.
Dar numai puțin, cât să-și tragă sugletul pentru un urcuș mai abrupt.S-o fi oprit tiparnița, deh, regenerabila…
Ministrul grec pentru migratie si azil Notis Mitarakis a fost primit la Viena de cancelarul austriac Karl Nehammer dupa ce ieri s-a intalnit cu ministrul de interne austriac Gerhard Karner. Grecia isi asuma o initiativa de a sprijini cererea Bulgariei si Romaniei de aderare la spatiul Schengen. Aceasta extindere va avea beneficii directe si pentru Grecia intrucat tara va fi unificata rutier in cadrul spatiului Schengen cu restul statelor membre ale Uniunii Europene.Pentru aceasta initiativa Grecia este in contact cu presedentia suedeza a UE si cu Comisia Europeana.
Uleiul și zahărul s-au scumpit cu 100%. Untul, făina, cu 60-100%, la fel lactatele. Brânzeturile cu peste 50%. Biscuiții, napolitanele, turta dulce tot peste 50%. Mălaiul costă cât făina de grâu. În Sibiu la producătorii locali pâinea s-a scumpit crunt, franzela la 500 grame costa costa 2,9 lei în 2021 iar în 2022 costa 5,5 lei și și scăzută la 400 de grame. Noroc cu Lidl 2,56 lei cam aceeași pâine. Atâta mândrie națională nu avem și atât de haini sunt cei ce conduc România, țară că cu producții record de cereale că se preocupă să ofere cetățenilor României o pâine ieftină și de calitate.
Este bine. Inflatia scade si poporenii nu-si dau seama. Dificil lucru cand traiesti cu 1.500 – 2.000 ron pe luna. Oamenii astia isi cheltuiesc banii numai pe mancare si nu inteleg ca s-au ieftinit iahturile si masinile de colectie. Acum e momentul sa le cumparati, nu ezitati!. Renuntati la mancare si buluc la iahturi si limuzine, fratilor. Nu pierdeti ocazia!. Statistica ne arata ca nu este asa de rau decat daca te gandesti la mancare, energie, copii la scaoala sau achizitia de medicamente. Daca ai un orizont mai larg si o perspectiva cuprinzatoare iti dai seama ca nu este la fel de rau ca in Ukraina. Asa ca grja mare ce va doriti!!. Anul 2023 abia a inceput si surprizele sunt la tot pasul!.