Cei o sută de sinistraţi, aduşi în tabăra Lacu Sărat din judeţul Brăila, au provocat distrugeri semnificative în locurile unde au fost cazaţi. Cei mai mulţi dintre aceştia sunt romi.
Ei au pus pe foc chiar şi băncile stradale din staţiune, pe care le-au folosit drept combustibil pentru grătare.
Potrivit directorului Direcţiei Judeţene de Tineret (DJT), Sorin Constantin, sinistraţii nu au fost mulţumiţi nici de ajutoarele primite, pe care le-au aruncat în mare parte, luându-i chiar la rost pe cei care le-au trimis.
„Aruncau cu conservele primite ca ajutoare şi spuneau: ce, asta e mâncare? Cearşafurile şi pernele le-au aruncat în curte. Păturile din lână primite de la Crucea Roşie au spus că îi înţeapă şi le-au pus pe jos în loc de covoare, ca să calce pe ele. După ce au primit haine ca ajutoare, le-au îmbrăcat şi când s-au murdărit le-au aruncat la gunoi, deşi aveau lighene şi detergent de la Crucea Roşie. Le-a adus cineva Pepsi şi au strigat după el să le aducă şi ness. Au cerut cuptoare cu microunde, că ei aşa aveau acasă”, a mai spus Sorin Constantin.
Scoşi din locuinţele sociale
Sinistraţii au fost aduşi în tabara de la Lacu Sărat după ce apele Dunării au crescut şi au intrat în cele două blocuri sociale în care locuiau.
Potrivit şefului Direcţiei Judeţene de Tineret (DJT), Sorin Constantin, care are în administrare tabăra din staţiunea Lacu Sărat, locurile unde au fost cazaţi arată „ca şi când ar fi trecut teroriştii pe acolo” şi vor mai trece câteva luni până când tabăra va fi igienizată şi deparazitată.
„Au făcut dezastru, au vandalizat tot. Au pus băncuţele pe foc şi au făcut grătare cu carnea pe care au primit-o ca ajutoare. Au stricat toate bateriile de la cele 12 duşuri, ca să nu mai spun că şi-au făcut nevoile direct în duşuri, nu la WC. Nu am făcut încă o evaluare a pagubelor, dar la aceste cheltuieli se vor adăuga şi cele pentru deratizare, dezinsecţie, dezinfecţie, aşa am făcut şi în 2006. Când au stat aici în 2006, două luni de zile după ce au plecat nu am putut să fac nimic, pentru că au rămas păduchi în urma lor”, a declarat Sorin Constantin.
Locuinţe mizere
Primarul municipiului Brăila, Aurel Simionescu, a admis că aceasta nu a fost cea mai fericită soluţie pentru rezolvarea cazării celor 100 de persoane, în mare parte de etnie romă, beneficiare de ajutor minim garantat, mai ales că exista experienţa anului 2006, când aceiaşi sinistraţi au făcut acelaşi gen de probleme.
Angajaţii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, care au avut ca misiune scoaterea mâlului din locuinţele sinistraţilor, au spus că aceasta a fost „una din cele mai tari experienţe” prin care au fost nevoiţi să treacă, având în vedere mizeria de nedescris care se afla în casele lor.
„Făceam ca la armată: care e mai tare să intre. Ţi se întorcea stomacul pe dos ce era acolo. Nu mi-am închipuit niciodată că acolo pot locui nişte oameni”, a povestit unul dintre pompierii greu încercaţi în această misiune.
Din cei 100 de sinistraţi, aduşi în tabăra Lacu Sărat la sfârşitul lunii iunie, în prezent au mai rămas 41, care sunt ţinuţi permanent sub observaţie, pentru a nu mai apărea şi alte distrugeri.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.