Conducerea OMV Petrom a anunțat că legile actuale din România nu permit luarea unei decizii privind o investiție în extracția gazelor din Marea Neagră. Și americanii de la Black Sea Oil & Gas (BSOG) încă se gândesc dacă merg mai departe cu investițiile în perimetrul Midia. Industria extractivă este supusă din acest an unor prevederi de plafonare a prețurilor, conform Ordonanței 114, ceea ce duce la scăderi de profitabilitate, amânări de investiții și posibile disponibilizări. Legea offshore, promovată anul trecut, nu a confirmat până în prezent nicio investiție. Plafonarea prețurilor la 68 de lei pe MWh, prin OUG 114, încurajează importurile de gaze, din Rusia, și scoate din letargie combinatele amorțite ale Interagro și Oltchim. În aceste zile, Transgaz și omologul din Ungaria fac o licitație pentru rezervarea de capacitate pe conducta care urmează să ducă gazele din Marea Neagră în Ungaria, iar interesul Budapestei este maxim pentru că dorește să devină un hub energetic în regiune, deși nu are resurse energetice. Centralele pe gaze ale OMV Petrom și Romgaz vor fi obligate să folosească un preţ mai mare pentru gazele folosite pentru producţia de electricitate şi chiar să „ardă” gaze ruseşti, mai scumpe. O parte din energia produsă aici mai scump din cauza OUG 114 va fi plătită de populaţie, prin mecanismul de reglementare cauzat tot de celebra Ordonanţă. Gazul rusesc nu va fi tranzacționat pe bursele de gaze, instituții care riscă se se desființeze în următorii doi-trei ani.
În raportul privind rezultatele pe anul trecut, conducerea OMV Petrom a anunțat că, deocamdată, mediul legislativ din România nu permite luarea deciziei finale de investiţie în extracţia gazelor din Marea Neagră. Astfel, decizia, care ar fi trebuit luată în 2018, ar putea fi amânată din nou. „Neptun Deep: mediul legislativ actual nu oferă premisele necesare pentru o decizie de investiție în valoare de câteva miliarde. Rămânem dornici să vedem zăcămintele din Marea Neagră dezvoltate și vom continua dialogul cu autoritățile pentru a înțelege calea de urmat”, se arată în raport la secţiunea de perspective pentru acest an. Totuşi, operatorul blocului este compania americană ExxonMobil, însă nici aceasta nu a mai avansat de multe luni vreun termen pentru anunţarea deciziei.
De asemenea, Black Sea Oil & Gas (BSOG), deținută de fondul de investiții Carlyle din SUA, spune că abilitatea de a obține decizia finală de investiţie este afectată negativ de ultimele prevederi legislative, care impun o povară de impozitare excesiv de mare. Astfel, data anunțată anterior de începere a producției, februarie 2021, a devenit incertă, a declarat, pentru NewsEnergy, Mark Beacom, CEO-ul BSOG. „Abilitatea noastră de a obține decizia finafondlă de investiţie este afectată negativ de noile prevederi fiscale din Legea Offshore, care impun o povară de impozitare excesiv de mare, şi de obligația de comercializare a jumătate din producţia de gaze pe piața centralizată, lucru care a subminat capacitatea de finanțare a proiectului”, a afirmat acesta.
ExxonMobil şi OMV Petrom (50% fiecare) au descoperit rezerve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, în perimetrul Neptun Deep, iar fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, rezerve cu un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi.
Gazul din Marea Neagră este vânat de unguri, conform deselor declarații făcute de autoritățile de la Budapesta. În iulie, anul trecut, ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a acuzat România că periclitează siguranţa energetică în regiune. El a precizat că există ţări care încalcă angajamentele privind interconectării conductelor de gaze şi asigurării reversibilităţii fluxurilor de gaz, dând exemplu România şi a făcut apel la UE şi SUA să exercite presiuni în acest sens, dar şi pentru ca ţara noastră să înceapă extracţia de gaze naturale din Marea Neagră începând din 2022. Declaraţiile sale veneau după ce Kristof Terhes, şeful transportatorului ungar de gaze FGSZ, omologul Transgaz, critica România că nu are ce să facă cu gazul pe care îl vor extrage companiile petroliere din Marea Neagră. „Este pur şi simplu prea mult pentru necesitatea internă a ţării. Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?”, a fost una dintre declaraţiile provocatoare ale oficialului.
Zilele acestea, transportatorul român de gaze Transgaz şi transportatorul de gaze din Ungaria organizează o licitaţie suplimentară pentru rezervarea de capacitate (open season) pe conducta care va transporta gaze din România în Ungaria. Licitația este organizată în condițiile în care unii ofertanţi care au câştigat în etapa iniţială s-au retras. „În cadrul Procedurii de Sezon Deschis Angajant RO-HU s-a oferit capacitatea de transport de 4,4 miliarde mc, rezultatul pozitiv al alocării de capacitate fiind determinant în construirea şi asigurarea unei capacităţi de transport suplimentare celei asigurate de construirea proiectului BRUA faza I (1,75 mld mc/an). Menţionăm faptul că fondurile europene şi contractele de împrumut sunt încheiate pentru finanţarea proiectului BRUA faza I, care asigură o capacitate de transport în punctul de interconectare RO-HU de 1,75 mld mc/an, capacitate pentru care Transgaz s-a angajat să o asigure faţă de Uniunea Europeană”, se arată în comunicat. Licitația se va organiza pe serverele ungurești. „Dacă nimeni nu depune cereri de rezervare de capacitate suplimentară în perioada 05.02.2019 – 25.02.2019 procedura de sezon deschis angajant RO-HU se încheie fără alocare de capacitate de transport şi nu sunt create premisele pentru construirea capacităţii de transport suplimentare celei asigurate de construirea proiectului BRUA faza I (1,75 mld mc/an)“, au precizat reprezentanţii Transgaz, companie strategică pentru dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor naturale. În acest moment, Transgaz trebuie să facă investiții în BRUA, conducta care urmează să transporte gazul adus din zona Caspică, prin Turcia, în centrul Europei. Numai că guvernul României ia 90% din profitul companiei, lăsând astfel bani mai puțini pentru investiții.
Ordonanța 114, zisă și a lăcomiei, obligă centralele electrice pe gaze de la Brazi, dețintă de OMV Petrom, şi Iernut, controlată de Romgaz, să folosească un preţ mai mare pentru gazele folosite pentru producţia de electricitate şi chiar să „ardă” gaze ruseşti, mai scumpe, potrivit E-nergia. O parte din energia produsă aici mai scump din cauza OUG 114 va fi plătită de populaţie, prin mecanismul de reglementare cauzat tot de celebra Ordonanţă. OUG 114 impune un preţ fix de vânzare a gazelor naturale din producţia internă, la 68 de lei/MWh, mult mai mare decât costul de producţie. Gazul va intra aşadar în centrale la acest preţ, pentru că nu se poate legal mai jos, situaţie explicată de directorul Romgaz, care a spus foarte clar că centrala actuală de la Iernut nu rezistă în piaţă la acest preţ al gazelor (costul este de 38 de lei). De asemenea, cele două companii vor avea obligaţie de achiziţie de gaz de import, care va fi folosit, în coş cu gazul din producţia internă, în centrale pentru producţia de energie electrică. Procentul va fi decis de ANRE, şi va depinde de consum şi de importurile totale de gaze (în general România importă într-un an cam 10% din consum), dar preţurile de import sunt evident mai mari.
După ce toate Guvernele s-au străduit să-i oblige pe producătorii interni să vândă gazele pe burse, după ce actuala guvernare a reușit să impună prin Legea offshore ca producătorii de gaze din Marea Neagră să-și vândă minim 50% din producție în România, pe bursele locale de gaze, prin OUG 114/2018 se anulează tot acest efort și se trage cortina la bursele de gaze, acestea mai mult ca sigur nu vor mai avea activitate, susține Dumitru Chisăliță, analist pe piața gazelor. ”În ”Normele de aplicare a OUG 114/2018” se stabilește că pe bursele din România vor fi tranzacționate exclusiv gaze importate din Rusia. Gazele din import care ajung în România, au o singură sursă de bază, GAZEXPORT , indiferent de firma care vinde efectiv gazele în granița românească. Impunerea unei cote obligatorii de import (chiar dacă în anumite zile gazele din producția internă teoretic vor trebuie sistate), dar mai ales impunerea unor ”taxe” firmelor licențiate vor determina ca vânzarea gazelor naturale din import să se facă exclusiv în afara granițelor prin contracte bilaterale. Nu există nici o posibilitate să impui GAZEXPORT să vândă gazele pe bursele Românești (nu când impui un procent care este obligatoriu să-l vândă în România). Apreciez că în următorii 3 ani nu vor exista cantități de gaze din import tranzacționate pe bursele din România”, spune Chisăliță.
bine sa lasam gazul pentru copii si nepoti!
Nici nu castigasem platoul continental si Tericeanu il donase la Streling!
Nici nu s-a extras primul metru cub de gaz si Dragnea batuse palma cu ungurii sa „il distribuie” Budapesta!
Vad ca acum, se reia licitatia,…tot pe serverele unguresti!
Ce nu înțeleg, după numele celor care ne șantajează de ce le spuneți “Gazele românești”. Ceva este al tău când dispui de el, poți să-i stabilești prețul fară să fii șantajat. Este foarte curios cu se face că dacă Statul român scumpește ceva sau mărește o acciză toată lumea țipă că nu mai este predictibilitate în afaceri. Dacă vrea să blocheze un preț pe o perioadă începe șantajul, gata blocăm investițiile s.a.m.d. Investițiile nu se fac și din profit ci numai din scumpiri? Asta nu înseamă ca nu se vor scumpi. A scazut TVA la alimete cu mai bine de 50% , produsele de panificație s-au scumpit cu 50% nici vorbă de ieftiniri. A scazut TVA la turism, trei zile de cazare cu mâncare inclusă pentru o persoană costă tot cât un salar mediu pe economie din care mânâncă patru persoane o lună. Nesimțire nu are limite.
OMV a incheiat 2018 cu un profit de 4,078 miliarde lei, in crestere cu 64% fata de 2017. Bun asa. Petromul, cu platforme de foraj cu tot (pe care le-au vandut pe nimic, ca na…sa mai recupereze din cost) a fost cam 1 miliard de Euro (incluzand si datoriile Petrom si majorarea ulterioara a participatiei). De cate ori si-or fi recuperat investitia in 14 ani de profit? Si mai au tupeul sa vorbeasca de impredictibilitate. Stati in expectativa pana va expira licenta de exploatare, si poate da Cel de Sus sa dati si faliment pana atunci.
Nu e gaz, Nu e curent, Nu sunt lemne,..Români,.. inapoi in peșteră,//de unde de fapt proveniți,..zic istoricii români, nu eu.
Foarte bine ca zic asa. Inseamna ca suntem de mult timp pe aici.
cine cedează şantajului, ia să vedem ce kkt mai face austro-ungarul grenadă…daţi-l bă idioţior jos, până nu distruge România de tot…
Da ,Romania nu este interesata de gazul romanesc din Marea Neagra?
A-ti pus titlul gresit. Poate ,,Soarta trista a gazului austriac din Romania”. Cat despre soarta OMV, peguba-n ciuperci. Asta vara in Austria la unele statii de alimentare benzina era mai ieftina decat in Romania.
Prima inteersata in a exista conducta este OMV pentru ca face bani. Aceasta abordare e numai un punct de presiune pentru negocierea cu privire la suprataxare! Daca as fi statul roman as da o loge prin care as clarifica ce inseamna interes strategic national si as modifica in consecinta Constitutia in senjul protejarii acestui interes. Alternativa ar fi inchiderea OMV. Adica daca esti porc te trimit la tine in cocina. Daca am fi un popor serios ar trebui ca in urmatoarea luna nimeni sa nu mai alimenteze de la Petrom si OMV. Stiti ce inseamna o luna lipsa din profitul previzionat? JALEEEEEEEEE! Statul roman ar trebui sa se gindeasca foarte serios la propria sa protectie. Asta inseamna protectia cetatenilor implicit.
Marele Medve nu crezi că ar fi mai firesc să nergeți întâi voi înapoi în stepele Mongole de unde zic istoricii că proveniți.
… cred ca titlu pitea sa fie ..soarta trista a Romaniei postdecembriste ..deci si batuti si ..ututi si cu amestec in treburile interne ..
dupa un ras sanatos (nu hahait basist sau incrancenat iohannist!) as zice: moser!!!…ba s-avem pardon!!!…ca di ni vom scula….!!!!
De ce sunteti trist domnule ziarist, nu aveti urmasi pt. a spera? N-ati auzit ca statisticile vorbesc de epuizarea resuselor naturale de pe Terra in cativa zeci de ani? Azi Romania foloseste in mare gazul ca sursa de energie termica sau pt. producere de electricitate, dar gazul si metanul in special, este o sursa de materie prima pentru industria chimica, mult mai ”curata” decat cel rezultat din procesele de cracare si piroliza a petrolului. Poate intr-o zi Romania va construi o industrie de sinteze fine/valoroase, atunci metanul va fi o comoara. Asa cum a stat pana acum in zacamant poate sta si pe viitor. Si peste veacuri se va fabrica aspirina si se vor descoperi substante care pot imbunatatie viata fie ca medicamente, fie ca materiale. Omenirea va exista si peste o mie, un milion de ani, ar fi bine sa nu ajungem la ”Biscuitii verzi”. Nu-i mai plangeti pe straini, au destula paine acasa, s-o manance pe a lor.