Taxare pentru țigările electronice

Migrarea multor fumători de la țigările clasice la cele electronice a dăunat veniturilor bugetului statului și din această cauză apar tot mai multe voci în cadrul coaliției de guvernare care inoculează faptul că taxarea tutunului încălzit ar trebui să fie mai mare.

Într-o interpelare făcută ministrului de Finanțe, Orlando Teodorovici, senatorul PSD Toma Vasile dorește să afle cât a încasat statul român în 2017 din accizele armonizate pentru produsele din tutun, per tip de produs (țigaretă, țigări în foi, tutun pentru rulat) și îi cere un punct de vedere în legătură cu o eventuală armonizare a taxelor pentru tutun. Vasile consideră că statul român pierde în jur de 7,5 lei la un pachet de țigări care conține tutun pentru încălzit și dă ca exemplu Heets Marlboro. „Taxarea țigărilor obișnuite se face per bucată în timp ce taxarea țigărilor electronice se face per kg de tutun folosit. Pentru motivarea interpelării dau ca exemplu o marcă de țigări, astfel încât comparația să fie clară, cu precizarea că acest exemplu este pur întâmplător: Un kilogram de tutun este taxat de aproape două ori mai puțin dacă este utilizat pentru fabricarea Heets Marlboro decât dacă este folosit pentru fabricarea țigărilor obișnuite. O țigară încâlzită conține mai puțin tutun decât o țigară normală (chiar de 2-4 ori mai puțin tutun), un pachet de țigări Heets Marlboro este taxat de statul tomân de 6 ori mai puțin decât un pachet de țigări Marlboro clasic. Astfel, statul român pierde 7,43 lei/pachet Heets Marlboro pentru că a stabilit moduri diferite de taxare a produselor ce conțin tutun”, se arată în interpelarea senatorului Vasile.

Taxare pentru țigări electronice – Trebuie acționat urgent

Imediat după aceasta, secretarul de stat în Ministerul Sănătății Raed Arafat a ieșit în spațiul public cu o declarație care dă de înțeles că fumatul de țigări „încălzite” ar trebui să fie restrucționat. Arafat a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj care este însoțit de un articol CNN care vorbește despre o creștere cu 900% a utilizării acestor țigări electronice în licee. „900% creştere în utilizarea ţigărilor electronice în şcoli, în perioada 2011-2015. Un răspuns clar la cei care spuneau că astfel de produse nu sunt destinate copiilor şi nu influenţează adolescenţii. Vorbim de ţigările electornice care se află pe piaţă mult înaintea dispozitivelor care încălzesc tutunul. Urmează să vedem în viitor şi impactul noilor dispozitive intrate pe piaţă recent. Este clar că trebuie acţionat urgent prin interdicţia promovării şi a utilizării în spaţiile publice aplicând reguli similare celor aplicabile ţigărilor clasice pentru toate aceste dispozitive!”, scrie Arafat pe Facebook. În luna martie, Arafat a cerut parlamentarilor să iniţieze un proiect legislativ „încât să oprim recrutarea noilor generaţii de fumători de către comercianţii morţii”, după ce anterior a vorbit interzicerea publicităţii la fumat în locurile publice. Cele mai cunoscute branduri de pe piața țigărilor electronice sunt: Vuse (deținut de British American Tobacco), iQOS (deținut de Philip Morris Internațional), glo iFuse (deținut de British American Tobacco), Blu (deținut de Imperial Brands), Logic (deținut de Japan Tobacco). Pe lângă acestea, pe piața țigărilor electronice mai există și MarkTen (deținut de Altria), V2 Cigs (independent), Green Smoke (deținut de Altria) și NJOY (deținut de Homewood NJOY Acquisition LLC).

Taxare pentru țigări electronice – Miza

Miza taxării țigărilor încălzite este clară: este nevoie de mai mulți bani la buget în condițiile în care veniturile din accize sunt printre cele mai importante pentru statul român. Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier, cu contribuţii anuale de circa 3 miliarde de euro. Piața de țigarete din România este undeva la 15 miliarde de lei anual iar profiturile cumulate ale celor mai mari producători de țigarete ajunge la 1 miliard de lei. 80% din prețul unul pachet de țigări normale conține taxe, accize și TVA, iar prețul poate fi influențat și de alți factori: cursul de schimb, costurile materiilor prime şi forţei de muncă, costurile legate de producţie şi transport, energie etc.

Acciza totală a crescut la 1 aprilie 2018, de la 439,94 lei / 1000 ţigarete la 448,74 lei/ 1000 ţigarete. Un ordin al Ministerului Finanţelor stabileşte valoarea componentei specifice pentru perioada 1 aprilie 2018-31 martie 2019, care este 337,72 lei /1000 ţigarete. În ultimii 12 ani, preţul ţigărilor a crescut constant, în mare parte din cauza creşterii accizei impuse de Uniunea Europeană şi a calculelor făcute de Ministerul Finanţelor. Ca atare, preţurile au crescut, în medie, de la 5,10 lei în decembrie 2006, la 17 – 17,5 lei în 2018. Aceste majorări succesive ale accizei au avut loc în ciuda faptului că România a atins încă din 2015 nivelul minim de accizare prevăzut de UE. ]nsă calendarul de creştere a accizei, în vigoare până în 2022, prevede că în fiecare an acciza totală crește la 1 aprilie cu cca 9 lei/ 1000 ţigarete. Acciza totală este formată din taxa pe viciu, o componentă procentuală (14% din preţul de vânzare cu amănuntul) şi o componentă specifică (care se calculează în funcţie de preţul mediu ponderat al anului anterior). Din acest motiv, nu se poate aprecia valoarea cu care preţul va creşte în fiecare an, calculele fiind făcute periodic de Ministerul Finanţelor şi impuse ca preţ de comercializare.

În România sunt în prezent circa 5,5 milioane de fumători. Cei mai mulţi dintre ei au vârsta cuprinsă între 26 şi 35 de ani, persoane care au studii superioare, venituri mari şi locuiesc în mediul urban. Numărul tigărilor fumate creşte o dată cu vârsta, 40% dintre fumători consumând mai mult de un pachet de ţigări pe zi, majoritatea dintre ei cu vârsta între 36 şi 45 de ani.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.