Jurnalistul Ion Cristoiu a întocmit un Top al primelor cinci evenimente care au făcut Istorie în 2022, în viziunea sa.
Analiza lui Cristoiu este intitulată 2022 pe plan intern și a fost publicată pe blogul personal:
Topul primelor cinci evenimente care au făcut Istorie
1) Eșecul înregistrat de România prin neadmiterea în Schengen
În mai multe rînduri, am numit acest eșec un Dezastru, comparîndu-l cu alte dezastre din Istoria modernă a României.
În sine, neadmiterea în Schengen e doar o lovitură și nu un dezastru. După Criza migranților și după Criza Pandemiei, puțină lume în România își mai punea problema admiterii în spațiul Schengen. Extinderea Spațiului fusese împinsă în plan secund de liderii europeni. Cum să cuteze ei a cere extinderea Spațiului nesupus controlului cînd presiunea migranților asupra granițelor exterioare ale UE amintea de o a doua năvălire a barbarilor? Prin urmare nimeni din România nu aștepta de la Puterea actuală admiterea țării noastre în Schengen. Oricărui român îi era clar că problema nu se mai pune.
Lovitura a devenit dezastru prin tentativa regimului Iohannis de a transforma admiterea – dată ca sigură – într-un uriaș caltaboș electoral.
Tema Schengen a fost relansată în spațiul românesc de Klaus Iohannis și liderii Coaliției de guvernare. Dacă la început românii n-au luat în seamă tema, pe măsură ce Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu ne jurau că admiterea e ca și realizată, deoarece Marile Puteri ne-o fac cadou în schimbul implicării noastre pînă peste poate în Războiul din Ucraina, orizontul de așteptare a crescut enorm. Mult mai important, admiterea lăsa impresia a fi un obiectiv asumat de Marile Puteri. Pentru prima oară în postdecembrism, o chestiune a României provoca insomnii Marilor Puteri. Dezastrul neadmiterii se ivește din această impresie, întreținută de Klaus Iohannis, că România e importantă pentru Marile Puteri. Eșecul, indiferent de cauze, i-a întors pe români la Sindromul de Popor de mîna a doua. Realitate adîncită de admiterea Croației. Reproșurile făcute UE de Klaus Iohannis că în timp ce noi am fost în prima linie a Războiului din Ucraina, Bruxellesul nu și-a îndeplinit făgăduielile au sporit sentimentul de Popor tras pe sfoară, pentru că permite să i se întîmple asta.
Nu știu dacă România va fi admisă sau nu în 2023.
Știu sigur că faptul nu va mai avea amploarea celui presupus de admiterea în 8 decembrie 2022.
Dacă vom intra, Klaus Iohannis și PNL nu vor cîștiga mare lucru în plan electoral.
2) Alegerea lui Nicolae Ciucă în funcția de președinte al PNL
Efectele acestui eveniment au fost mult mai mari și mai grave decît s-ar putea crede:
- a) Alegerea lui Nicolae Ciucă a venit la nici un an de cînd, tot la un Congres extraordinar, Florin Cîțu a fost impus ca președinte al PNL, în locul lui Ludovic Orban. S-a creat astfel impresia unui partid mort, lipsit de independență, căruia i se poate impune orice decizie din afară.
- b) Nicolae Ciucă e mai străin de PNL decît Florin Cîțu, care, la rîndu-i a fost mai străin de partid decît Ludovic Orban. Și acest adevăr s-a văzut din aprilie pînă în prezent. PNL e doar un partid de guvernămînt. Ca partid în sine e nul. E greu de imaginat Nicolae Ciucă drept președintele PNL trecut în Opoziție.
- c) Nicolae Ciucă e și premier al Coaliției de guvernare. Pentru ca această Coaliție să funcționeze se cere ca premierul să nu ia decizii sub influența postului de președinte de partid. Astfel s-a ajuns la PSD – izarea PNL. Premierul Nicolae Ciucă impune președintelui PNL Nicolae Ciucă multe și mari concesii în favoarea PSD.
3) Traian Băsescu a primit verdict definitiv în dosarul colaborării cu Securitatea
Dincolo de drama individuală a lui Traian Băsescu (i s-a făcut praf averea numită mandatele de președinte al țării) verdictul – urmînd unei Operațiuni suspecte din partea unor forțe ascunse, lovește instituția președinției, cea mai importantă în democrația postdecembristă. Mandatele lui Traian Băsescu au fost marcate de o politică radicală anticomunistă și anticorupție. Verdictul pune la îndoială această politică, favorizînd discursurile adversarilor de Stînga.
Nu în ultimul rînd, cazul Traian Băsescu a demonstrat încă o dată cît de labilă e opinia publică din România.
Unde sînt susținătorii fanatici ai lui Traian Băsescu de pe vremea președinției sale?
4) Îngroparea Legilor Educației
Transpuneri în practică ale Proiectului România educată, cele două Legi, elaborate de Sorin Cîmpeanu și preluate de Ligia Deca trebuiau promulgate pînă la finele lui decembrie 2022.
N-au ajuns nici măcar în Guvern, pentru a fi aprobate ca proiect de legi și puse în circuit.
O nouă dovadă că în România toate Proiectele eșuează lamentabil. Mai ales cînd sînt prezentate cu un cotcodăcit propagandistic asurzitor.
5) Apariția cărții lui Daniel Morar: „Putea să fie altcumva”
Fostul șef al DNA și fostul judecător constituțional face dezvăluiri spectaculoase despre ceea ce s-a numit Dictatura Binomului SRI-DNA.
Despre Statul Paralel s-au scris multe lucrări. Cea a lui Daniel Morar e cartea unuia din interior.
După dezvăluirile Elenei Udrea și ale lui Traian Băsescu, dezvăluirile lui Daniel Morar arată că Adevărul iese pînă la urmă la suprafață.
Dacă ținem cont și de cruciala contribuție a lui Daniel Morar ca judecător constituțional la revenirea României în hotarele Constituției prin deciziile care au pus capăt implicării SRI în Justiție, putem fi de acord cu Alina Mungiu Pippidi că Daniel Morar ar putea fi un redutabil candidat la Președinție.
Topul primelor cinci evenimente din 2022 care s-au dovedit doar simple plesnitori mediatice
1) Campania privind plagiatul lui Nicolae Ciucă
Premierul nu numai că n-a demisionat, dar a mai fost pricopsit și cu funcția de președinte al PNL.
2) Nunta lui George Simion
Comparată ca semnificație cu Nunta lui Corneliu Zelea Codreanu, Nunta n-a avut nici un efect politic. A rămas un simplu fapt mediatic.
3) Vizitele liderilor europeni la București
Deși mai multe ca niciodată în postdecembrism, vizitele liderilor europeni n-au avut nici o influență asupra destinului românesc.
Și asta deoarece ele n-au vizat gloria României, ci gloria vizitatorilor. Unii au venit în România ca să-și viziteze militarii dislocați aici. Alții pentru a-și exprima solidaritatea cu Ucraina.
România a contat mai puțin, dacă nu chiar deloc.
4) Adoptarea Legilor Justiției
Deși au presupus un efort extraordinar din partea lui Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, Legile n-au avut și nu vor avea nici o influență asupra Justiției din România.
Și asta deoarece ele au fost făcute pentru Bruxelles și nu pentru Justiția din România.
5) Adoptarea Bugetului de stat pe 2022 în doar cîteva zile
Indiscutabila rapiditate cu care s-a adoptat Bugetul pare un succes al Coaliției, care și-a putut promova pe șest interesele.
În realitate, absența dezbaterii au lipsit PNL, PSD și UDMR de a-și prezenta viziunea asupra problemelor țării.
Ne scapă din top primele de 20.000 lei de Crăciun înfulecate de șmecherii politici de la transelectrica și transgaz etc adicătelea jefuirea fraierilor care plătesc facturi umflate de 7 ori la energie! Topul hoții hoților!
„Fiecare cu ce-l doare!”, o analiza feroce pe criteriul „Prost sa fii,noroc sa ai”
Refuzul Austriei de a primi România în Schengen este deja o tema răsuflata. Austria și-a făcut Meea culpa și accepta primirea României în Schengen. Alegerile din Austria au fost cheia refuzului. Primirea României în Schengen va fi profitabila politic pentru PNL-Cică. Președintele României a jucat extrem de bine cartea aducerii la guvernare a coaliției actuale coalitie ce se dovedește a fi purtătoare de consens politic și aducătoare de stabilitate. Banii din PNNR, girați de Iohannis au început sa, curgă. Aducerea în funcția de Premier a unui General s-a dovedit anticipațiv și perfect realizata în concordanta cu vremurile de război. Legile Justiției au întrat și ele în cotidianul momentului. Singura nerealizarea este cu adevărat ceea ce numim legea Invatamintului ce încă se zbate în ape tulburi. Ne așteptăm ca aceasta lege sa capete o forma majoritar acceptata spre sfârșitul mandatului Președintelui Johannis ca ultima, realizare a acestuia. Finalul războiului din Ucraina, undeva spre partea a doua a anului 2024, va oferi Președintelui Iohannis și nominalizarea cistigatoare ce determina apariția noului Președinte al României ulițe se vor fi schimbat în lume pina la sfirsitul anului 2024.
@bunul samaritean: Cu scuzele de rigoare,ai căzut in plasa propagandei oficiale, din care faci parte!:))Romania si Bulgaria nu vor accede niciodata in Schengen datorita Olandei si Austro-Ungariei,tari puse de altele,sa se opuna
Hiltlerland nu si-a facut nici o ‘mea culpa”poate doar in visele tale erotice! In Hitlerland un presedinte Lichea,un vicecancelar Lichea ies si spun poezioare post JAI ,pentru protectia companiilor austriece,cei doi dobitoci fiind pe post de prezervative pentru Jaful Austriac Cine se scuza,se acuza!Daca erau atat de convinsi trebuiau sa intre peste sedinta palmasilor de interne JAI si acolo sa-l in gura pe ministrul lor de interne si pe cancelarul Wurst NeHammer
Nu mai tine,propaganda oficiala romana a fraierit romanii de 33 deani,pana la limita,incepand cu basmele revolutiei cu cocosul rosu,pana la „negocierea „Schengen
Faptul ca austriecii nu ne vor,are si o replica,”Nici noi pe voi”
Ca o ia Iohannis prin balarii”nu va exista boicot impotriba Austriei”e strict problema lui,romanii vor petrolul si padurea inapoi,urgent,vin alegerile din 2024,atentie maxima,partidul care e cu pro-Hitlerlandul in cioc,va pierde alegerile
Afara cu companiile austriece,romanii vor petrolul si padurea inapoi
Intr-un top corect ” Ziaristi 2022 „,Cristoiu nu intra in primii 100 !Nu stiu de ce,că de talentat are freză…sau poate ca e istoric, adica altceva,..cine stie..
Mai bine se profila pe top restaurante,macar ar bea si manca moca,cum ii sta bine
Cel mai important eveniment e totuși nunta lui Simion, deoarece crește și acum AUR în sondaje!
Nu v-ati saturat de minciunile comunistului Cristoiu ?
Un alt top este că numai diasporenii întorși acasă mai umplu cosurile de pe la marile magazine să-și îndestuleze familiile de sărbători conform celor precizate de Rus de Cluj!