Profitul net al gigantului energetic rus Gazprom a scăzut în 2014 cu 86% faţă de 2013, ajungând la 3 miliarde de dolari, din cauza evoluţiilor nefavorabile ale cursului de schimb, a scăderii cotaţiei mondiale a petrolului, dar şi a conflictului cu grupul ucrainean Naftogaz. Căderea rublei a condus la creşterea cu până la 48% a datoriei companiei ruseşti, iar vremea caldă din Europa din timpul iernii a redus consumul, cu efecte serioase asupra exporturilor Gazprom, care s-au redus cu 8,5%. Europenii au preferat în lunile trecute să îşi scoată gazul din depozite, achiziţionat pe timpul verii, când preţurile sunt scăzute, decât să importe din Rusia. Este şi cazul României, care a diminuat foarte mult importurile iar în aprilie a renunţat de tot la ele.
Acest an se anunţă la fel dificil pentru gigantul rus pentru că preţurile gazelor vor rămâne la nivel scăzut, întrucât acestea sunt indexate cu evoluţia cotaţiei barilului de petrol. În plus, Gazprom este investigat pentru abuz de poziţie dominantă în Europa de către Comisia Europeană şi riscă o amendă record. Totodată, americanii au început o ofensivă puternică de contracarare a influenţei ruseşti pe vechiul continent prin invadarea Europei cu gaz petrolier lichefiat, iar Europa stă cu braţele deschise.
Uniunea Europeană vrea să-şi diversifice sursele de aprovizionare cu energie primară pentru a evita situaţia în care este prea dependentă de o singură sursă. Rusia este responsabilă pentru o treime din consumul de gaze naturale al UE, însă în ultimul an relaţiile bilaterale s-au deteriorat din cauza conflictului din Ucraina. Multe state deja au început să fugă de ruşi. Lituania a terminat lucrările la terminalul de regazeificare în timp ce Polonia lucrează deja la instalaţia sa, care va fi gata până la finele acestui an. Astfel că gazul provenit din şişturile americane va lua calea lumii, prin metaniere, şi va ajunge şi în Europa.
Pentru investitorii ruşi, vestea prăbuşirii profitului Gazprom este catastrofală, pentru că dividendele vor fi mult mai mici. Asta înseamnă încasări mai mici la bugetul statului pentru că petrolul şi gazele asigură 60-70% din sursa de venituri ale Moscovei.
Compania a cheltuit un miliard de euro pentru achiziţia pachetelor minoritare deţinute de grupul italian Eni, de EdF din Franţa precum şi Wintershall din Germania la societatea de proiect care urma să construiască gazoductul South Stream, proiect de 40 de miliarde de dolari anulat din considerente economice, dar şi a obiecţiilor Uniunii Europene.
De asemenea, Gazprom a constituit rezerve de 22,3 miliarde de ruble, echivalentul a 385 milioane de dolari, pentru devalorizarea proiectului Shtokman, care trebuia să producă gaze lichefiate în Marea Barents. Şi acest proiect a fost lăsat de izbelişte pe motiv de creştere a costurilor.
În schimb, ruşii au anunţat că se aliază cu Botaş din Turcia pentru realizarea unui nou gazoduct, care va traversa Anatolia şi se va opri la graniţa cu Grecia. Acest traseu va evita Ucraina, ţara prin care trec 75% din conductele ruseşti către Europa, iar în momentul când va intra în funcţiune, Kievul îşi poate lua adio de la gazul Moscovei.
În 2014, exporturile spre Europa ale Gazprom au scăzut până la 146,6 miliarde metri cubi de gaze naturale. Germania şi-a păstrat poziţia de cel mai mare importator de gaze naturale ruseşti în 2014, chiar dacă Gazprom şi-a redus livrările spre cea mai mare economie europeană cu 3,7% până la 38,7 miliarde metri cubi. Turcia a devenit al doilea mare client european al Gazprom, după o creştere de 2,3% a exporturilor până la 27,3 miliarde metri cubi de gaze naturale.
În ultima vreme se speculează faptul că între Vladimir Putin şi Gazprom, condusă de prietenul său Aleksei Miller, sunt câteva contre ivite de la concepţii diferite de dezvoltare. Putin a forţat compania să construiască în Estul îndepărtat aşa-numita Forţă a Siberiei, o conductă care să ajungă în China, investiţie de 60 de miliarde de dolari. Miller şi Gazprom doresc utilizarea unei rute mai la vest, numită Altai, care e mult mai scurtă şi care va utiliza resursele deja existente în vestul Siberiei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.