Uber Files – cum pierdem lupta pentru libertate

În ultimii zece ani, Google, Facebook, Microsoft, Amazon și Apple au crescut de la o mie de miliarde de dolari, la cinci mii de miliarde. Anul 2012 a fost foarte important. Atunci au fost lansate mai multe investigații federale în SUA împotriva acestor companii tech. Însă, la câteva săptămâni după realegerea președintelui Barack Obama, aceste investigații au fost abandonate. Din acel moment, aceste companii au încetat să se mai războiască una cu alta și au început să ucidă orice startup care părea să le amenințe.

Perioada post-2012, o perioadă în care tiparnița Federal Reserve a mers la mare turație și banii au fost ieftini, a fost bună și pentru alte afaceri. Atunci a apărut Uber sau aplicațiile pentru livrarea mâncării, precum Deliveroo. Aceste platforme au dispus inițial de fonduri uriașe, suficiente pentru a distruge orice concurență.

La fel a fost și în cazul Amazon, care operează o pseudo-piață în care manipulează atât cererea, cât și oferta, ceva ce nicio companie din istorie nu a reușit să facă. Amazon stabilește care sunt câștigătorii și perdanții cu puterea pe care doar planificatorii sovietici o aveau.

Aceste mari companii nu au oponenți decât din tabăra conservatoare din Statele Unite, unde sunt văzute precum monopolurile de la finalul secolului 19 și începutul secolului 20. Însă toate proiectele de lege propuse de conservatorii americani se lovesc în Senat de opoziția taberei democrate. Actualul lider al majorității democrate, Chuck Schumer, are legături financiare și de familie cu marile companii tech. Lidera Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, și soțul ei au investit sume importante în acțiunile acestor companii, în special la Apple.

La începutul acestei luni, The Guardian a inițiat un atac la adresa Uber, publicând așa-numitele Uber Files, documente datând cel mai recent din 2017 care arată schemele cel puțin neortodoxe aplicate de companie pentru a-și asigura afacerile în mai multe state. Astfel s-a aflat despre cum Uber putea opri toate sistemele IT interne pentru a evita examinarea lor de către autorități. Așa s-a aflat despre o versiune falsă a aplicației Uber pe care compania o folosea atunci când un număr de telefon asociat cu oficiali ai statului respectiv, polițiști, procurori, încerca să facă o comandă – i se aloca o mașină fantomă, astfel încât Uber să se aigure că nimeni dintre cei care lucrează pentru companie nu va intra în contact cu autoritățile.

Revista britanică The Spectator a scris, după ceste dezvăluiri, că Uber ”este o amenințare la adresa libertăților și a modului nostru de viață”. ”Pierdem lupta pentru libertate, iar guvernul este o parte din această problemă”, scrie The Spectator.

La început, Uber a beneficiat de miliarde de dolari din partea Softbank și din partea unui fond saudit. Asta a permis companiei să subvenționeze toate cursele cu mașinile sale, practicând prețuri artificiale. Odată ce Uber constata că și-a ucis competitorii, prețurile creșteau.

 

”Amazon, multă vreme compania celui mai bogat om din lume, operează un simulacru de piață – manipulează cererea arătând clienților ceea ce Amazon dorește ca ei să vadă și poate face asta pentru că ecranul telefonului sau al monitorului nu poate afișa decât un număr redus de produse. În același timp, Amazon controlează oferta, distrugând sistematic branduri cunoscute și zădărnicind încercările furnizorilor de a crea noi branduri. Amazon promovează apoi branduri necunoscute, iar producătorii primesc doar informațiile pe care Amazon dorește să le ofere”, scrie Spiked.

 

Nu doar Amazon face asta. La fel fac Spotify și alte platforme. Compania Deleveroo încearcă să facă pe piața fast-food ceea ce face Amazon pe piața bunurilor de consum. Clientul crede că a comandat produse de la un restaurant local apreciat, însă multe sunt gătite în așa-zise ”bucătării întunecate”, deseori situate în zone ieftine de la periferia orașelor sau în rulote, care prepară mâncare sub diferite branduri. Iar asta distruge restaurantele tradiționale din localitate, ”anesteziate” inițial cu ofertele propuse de companie și cu reducerile artificiale de prețuri.

 

La fel, Facebook nu mai este decât un simulacru al platformei libere care a apărut în 2004. Anul acesta, un oficial Facebook își asigura utilizatorii că ”vor fi protejați de conținutul periculos și că libertatea de expresie va fi apărată”, că ”echipa lui va stabili regulile Facebook, va stabili ce este acceptabil și ce nu”. Din 2019, Aaron Brenan, cel care spunea toate acestea, este noul șef al departamentului Facebook împotriva dezinformării, dar până în 2019 a lucrat pentru CIA, specializat în operațiuni de influențare a mișcărilor sociale și democrație. La Facebook mai lucrează, ca manager pentru siguranță, o agentă CIA cu vechime de zece ani în spionajul american, specializată pe Siria, scrie Mintepress. Cameron Harris, un alt angajat al Meta (așa cum a fost rebotezată Facebook), a fost până în 2019 analist al CIA.

Și această tendință nu se limitează la Facebook. Mai toate platformele sociale par militarizate. TikTok este împânzită de foști oficiali NATO. Twitter este plină de foști agenți FBI. Reddit este condusă de un fost planificator de operațiuni militare de la Atlantic Council, think tank-ul sponsorizat de NATO.

În 2018, sesizând modul în care aceste platforme sociale se insinuează în viața privată a utilizatorilor, un editorialist de la The Guardian scria: ”Dacă ExxonMobil ar fi încercat să intre în fiecare colțișor al vieții noastre așa cum a făcut-o Facebook, se poate să fi izbucnit o mișcare socială care sa ceară reducerea acestei influențe. De aceea, poate că ar trebui să tratăm Facebook drept ceea ce este cu adevărat – o corporație multinațională – mai cu seamă că cei care au conturi Facebook nu sunt clienții companiei; de fapt, ei sunt produsul pe care Facebook îl vinde companiilor publicitare”.

 

Multe dintre aceste afaceri au început de la idei revoluționare și au fost conduse de oameni care dorea să facă un bine societății. În 2011, în timpul protestelor Occupy Wall Street, anticapitaliștii strânși la New York au ținut un minut de reculegere atunci când au aflat de dispariția fondatorului Apple, Steve Jobs. Însă aceste companii nu mai erau demult ceea ce își propuseseră inițial să fie.  Iahturile, avioanele private și proprietățile lui Jeff Bezos, Eric Schimdt (fostul șef al Google), Sergei Brin și Larry Page (fondatorii Google) nu se înscriu deloc în profilul de luptători împotriva schimbărilor climatice pe care și-l promovează acești afaceriști. Nici miliardele primite din partea statului american în perioada pandemiei, când micile afaceri se prăbușeau una după alta, nu are nimic în comun cu imaginea romantică a acestor companii.

 

”Google și celelalte companii Big Tech nu mai sunt niște creatori revoluționari. Sunt monopoluri și oligarhii care exercită o influență uriașă asupra pieței și politicii. Google s-a transformat într-un cvasimonopol care controlează circa 90% din motoarele de căutare din SUA, Europa și Marea Britanie. Iar Gmail are 75% din piața email-ului. Ca și alte monopoluri, Google funcționează  ca o ”gheretă de colectare a taxelor”, acționând ca un stăpân feudal care îi taxează pe călătorii prin lumea virtuală. Nu are concurență, iar profiturile tot mai mari nu mai vin din inovație ci din găsirea unor noi modalități de a-și asigura poziția dominnantă pe piață”, scrie Joel Kotkin, pentru Spiked.

”Noii nobili ai lumii virtuale nu au săbii și nici zale, însă conduc cu aceeași ferocitate ca nobilii medievali sau cu rapacitatea capitaliștilor de secol 19. Un fost angajat al Apple spunea pentru revista Wired că afacerile oligarhilor din domeniul tech sunt «feudalism cu un marketing mai bun»”, mai scrie Kotkin.

”Cei de la Google par hotărâți să-și extindă controlul asupra informației. Anul acesta, ei au prezentat un plan pentru utilizarea algoritmilor pentru a-i încuraja pe utilizatori să folosească un limbaj „inclusiv”. Coordonarea aparentă dintre Google și alte platforme este îngrijorătoare. A fost un lucru evident în timpul pandemiei, când platformele online au cenzurat vocile, mai autorizate sau mai puțin autorizate, care au îndrăznit să pună sub semnul întrebării politica Covid. Companiile tech încearcă de ani de zile să creeze ”consilii împotriva dezinformării” care să limiteze criticile la adresa statului federal. Anul acesta, Google a anunțat o campanie împotriva celor care nu cred în schimbările climatice, inclusiv împotriva unor oameni de știință cunoscuți.

Acum, Google a devenit un soi de zaibatsu japonez din perioada antebelică sau un cartel german dintre acelea care controlau o mare parte din economie și influențau profund politica”, mai scrie Joel Kotkin, autorul volumului ”Neo-feudalismul care vine”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 30

17 Comentarii

  1. Felicitari pentru articol Calin Marchievici. Tot respectul!

  2. Treaba cu Obama mai dereticată.
    Obama într-un interviu din 2011:
    „Vă pot spune, doar de la 40.000 de picioare, că unele dintre cele mai dăunătoare comportamente de pe Wall Street, unele dintre cele mai puțin etice de pe Wall Street, nu au fost ilegale. Tocmai de aceea a trebuit să schimbăm legile”. (gugîl, originl mai jos)
    Numai că Obama mințea. Multi dintre bandiții de la Wall Street, de obicei banci de investiții, au recunoscut că au încălcat legea. Lege era doar că nu a fost pusă. Realizatorul filmului de mai jos spune că a fost o lovitură de stat.
    „I can tell you, just from 40,000 feet, that some of the most damaging behavior on Wall Street, some of the least ethical behavior on Wall Street, wasn’t illegal. That’s exactly why we had to change the laws”.
    https://www.youtube.com/watch?v=VRV_1ECbasw

  3. E atât de simplu să le distrugem… Facebook, ștergere cont, Amazon, nu mai cumpăr. Dar dacă ne-am lenevit și ne place bârfa atunci, devenim sclavi. Cu cât te afunzi mai mult în „idiocracy” cu atât mai grea va fi revenirea.

  4. Problema este că noi i-am făcut mari și i-am îmbogățit. Toată lumea e cu telefonul in mână, cu ochii pe ecran, cu căștile pe urechi. Nu stăm la telefon sau computer decât când dormim sau mâncăm, în rest ii dedicăm toată viața și energia, gândurile și sănătatea. Cum să nu crească mari aceste companii cărora le-am oferit pe tavă însăși ființa noastră. Înmulțește asta cu miliardele de utilizatori ai rețelelor și te vei înspăimântă de rezultat. Din distracție, comoditate și alte vicii moderne am creat un monstru care amenință să ne înghițea cu totul. Am uitat de viața adevărată și nu mai știm altceva decât onlainul, virtualul. Viața e in altă parte, dar noi nu o vedem, absorbiți fiind de lumina hipnotică a monitorului. Întrebare: de câte ori îți verifici telefonul pe zi sau cauți câte ceva pe internet? Conștientizând acesta problemă poate ne trezim la realitate și lăsăm telefonul, dar câți vor face totuși asta, chiar conștienți de pagubă? Nu e asta un semn de dependența? Nu cumva monstrul deja ne-a înghițit și acum suntem in burta lui?

  5. Societatea își face corecțiile necesare, uneori cu violență din păcate.

  6. Eu îmi fac partea mea acolo unde chiar pot să aleg. Nu am nici un cont pe așa zisele rețele de socializare. Nu am folosit și nu voi folosi niciodată Uber sau altă companie de genul ei. Amazon niciodată. Nu comand niciodată mâncare prin companiile astea gen Glovo. Google e mai greu de evitat. Eu opun rezistență acestui asalt al multinaționalelor asupra vieții și libertăților noastre de alegere. Voi ?

  7. domnu Marchievici
    te rugam sa ne mai lasi cu episoadele
    ” din viata goyimilor „

  8. Nu am cumparat si nu cumpar nimic de pe Amazon. Numarul returnarilor este urias. Omul a renuntat sa mearga in magazine , sa vada,sa probeze sau sa pipaie marfa de care avea nevoie. Era o traditie (necesitate sau placere pentru unii) a ceea ce insemna cumparaturi. Acum toti tinerii (ei zic ca sunt emancipati) cumpara fotografiile ce li se servesc.

  9. Stiti cum pierde Romania lupta pentru libertatea (pe care niciodata n-a fost capabila sa o obtina)? Injurandu-l pe V. O., singurul politician cu cap din Europa.

  10. Gina Gresit. Acei „ei” pe care spui ca i-ai facut bogati au gandit mult mai departe decat frustrarile voastre. Ei au castigat si vor castiga pe dependenta voastra de comoditate, fatarnicie, fudulie. Dar sa nu uitam, npo ceilalti consideram utilitate partea cu tehnologia. Cei fara educatie sunt vulnerabili in fata celor „bogati” .De nu ar fi facebook,ai folosi barfa din fata blocului.Nu ai folosi telefonul, te apuci de scrisori. Ce zici,te tine sa traiesti in inapoierea ?

  11. ROEXIT Ce cauti aici ? De ce folosesti contul de aici,de ce tehnologia ? Si prost dar si fudul. Marsh ma trolule ipocrit.

  12. Se poate reduce mult informatia obtinuta de aceste companii de tracking, aproape de zero daca asta isi doresc userii sacrificand anumite facilitati. Majoritatea nu este interesata de privacy si se duce cum o ia turma.

  13. China si Rusia au cenzura la stat. SUA UE au cenzura privatizata.
    Directorul corporatiei face si el ce fac Xi sau Putin.

  14. UE pregateste un ID european, CNP eliberat de politia politica de la Brucsel, Paris si Berlin. Protestele o sa fie de tot rasul ca alea cu blocarea benzinariilor pe guwernar il durea in bashketi.

    O sa vina alde kkmk sa zica ca este cu cetatinie europeana si UE este deja superstat cu puteri depline peste statele nationale. UE feude ale unor corporatii multinatuonale care intorc bani cu lopat pe seama eurofraierilor.

  15. „Google a anunțat o campanie împotriva celor care nu cred în schimbările climatice, inclusiv împotriva unor oameni de știință cunoscuți.”

    Politie politica pe fatza si pelicanii continua sa utilizeze orice forma de gugle ! Continuati …

  16. Solutii? Exista. Renuntarea pe cat posibil la serviciile google, facebook and co. Folosirea de servicii alternative si open source: Brave Browser, Tutanota Mail, Graphene OS, Lineage OS

  17. Salut, sunt taximetrist in București, o perioada nu pricepeam cum oamenii asteptau 20 de minute un uber, pretul îi confisca iar taxiurile primariei stateau și se uitau.
    In București numarul taximetrelor a scazut simtitor iar de o buna bucata de timp oamenii nu mai beneficiaza de reduceti de preț din partea platformelor si au inceput sa caute iar taxiul cu tarif fix.
    Pacaleala are picioare scurte 🙂

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.