Un fir alb-roşu

Sibiu, fotografii şi mărţisoare

Marţi, Sorina Bota vă îmbie, la Radio România Cultural, cu „Poveştile oraşului Sibiu”. Un milion de turişti vizitează an de an Sibiul. Ascultând „STORYmania” eşti mai mult decât un simplu turist. Veţi putea veni în locuri în care n-aţi crezut că veţi ajunge, în palate, în muzee şi biblioteci, vă veţi putea plimba prin grădinile de acum câteva secole. Istoria povestită a Sibiului vă va ajuta să înţelegeţi cum capitala de altădată a Transilvaniei a ajuns capitală culturală a Europei.

„Artistul fotograf Radu Tudoroiu îmi spune că nu îi place critica, apoi râde, dar îmi propun să iau în serios această atenţionare. Îmi povesteşte despre bătrânul şi mereu tânărul Zenit, despre studii şi parcursul profesional, îmi arată câteva lucrări, vorbeşte despre concepte şi despre scaunul de birou ce va lua foc într-o viitoare fotografie… – sunt fascinată, să critice cine mai poate! Între timp, cu Cornel Biciu, descopăr arta vizuală în proiectele din zona numită comercială”, ne dezvăluie în avans realizatoarea Daniela Vasile de la „STORYmania”, singura linie de documentare radiofonică ce poate fi ascultată în FM de luni până joi, după ora 16.00.

Miercuri, 29 februarie, ne întoarcem în Ardeal – moştenirea săsească a Transilvaniei ne este dezvăluită de Anca Băltan şi Doina Borgovan.

În ultimul episod din seria celor dedicate moştenirii săseşti a Transilvaniei vizităm bisericile cetăţi de la Moşna, Richiş, Mălâncrav şi Viscri. Toate patru sunt cuprinse în proiectele Fundaţiei „Mihai Eminescu” de restaurare şi conservare a patrimoniului săsesc din Transilvania, patronată de prinţul Charles al Marii Britanii.

Joi, 1 martie, ce altceva decât „Mărţişoare”, aduse în dar de Lidia Laic.

Un fir alb împletit cu un altul, roşu. Şnurul tradiţional care simboliza trecerea de la iarnă la primavară şi care se lega de încheietura mâinii pentru a oferi protecţie persoanei care îl purta. Mai apoi, de acest şnur se prindea un bănuţ de argint sau de aur. În felul acesta erau confecţionate, se pare, primele mărţişoare. Odată cu trecerea timpului, tradiţia s-a păstrat, dar a cunoscut unele transformări. Aşa încât, în ziua de azi, aproape orice poate fi împodobit cu un fir alb-roşu şi dăruit ca mărţişor. Mărţişoare de tot felul, pe care le vedem expuse în pieţe, pe tarabe, în târguri. Mărţişoare tradiţionale sau unele mai puţin obişnuite, de serie sau de colecţie, din metale preţioase sau din materiale textile ori din lut. Vă oferim în această primă zi a lunii martie câteva mărţişoare diferite, din care să alegeţi pe cel care vi se va potrivi cel mai bine.

Găteli în luna lui Mărţişor

Găteli mici

Cum primăvara ne dă târcoale insistent, asociaţia „De dragul artei” propune în luna lui Martie, în „Muzeul Naţional al Ţăranului Român”, un program special de educaţie creativă adresat familiilor cu copii între 2 şi 6 ani: „Găteli în luna lui Mărţişor”. Programul, care se desfăşoară între 2 şi 17 martie, propune două tipuri de activităţi într-un singur program care durează o oră: vizită interactivă într-una din sălile de muzeu şi un atelier creativ.

În timpul vizitei veţi descoperi lumea basmelor, veţi cânta şi veţi povesti despre flori, mirosuri, primăvară, împodobirea naturii şi de la acestea pornind, despre gătirea omului: cum îşi decorează veşmintele şi cum se înfrumuseţează. Cu flori, arome sau pur şi simplu cu forme geometrice pornite din natură şi oprite pe veşminte, cu mărgele, ciucuri sau câte şi mai câte minuni. Toate acestea, pentru a asocia natura împodobită de primăvară cu omul pregătit de sărbătoare. În atelier copiii vor realiza podoabe din mărgele de lemn natural sau din alte materiale naturale. Programele pentru 4-6 ani vor beneficia de prezenţa Ramonei Guran, sculptorul din echipa „De dragul artei”.

Povestea primăverii şi a mărţişorului

Poezia primăverii

Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu sărbătoreşte 92 de ani de la naşterea dramaturgului, poetului şi regizorului Radu Stanca, patronul spiritual al instituţiei, printr-o serie de recitaluri de poezie. Programul de evenimente include, de asemenea, recitaluri dedicate zilelor de 1 şi 8 martie.

Radu Stanca (5 martie 1920, Sebeş – 26 decembrie 1962, Cluj-Napoca) este una dintre personalităţile de primă mărime ale teatrului românesc, fiind un fin cunoscător al fenomenului teatral cu toate implicaţiile sale, de la text până la concepţia regizorală, şi dorindu-şi o revitalizare a teatrului autohton. În calitate de regizor la teatrul din Sibiu, Radu Stanca a montat piese din repertoriul naţional şi internaţional, de la Caragiale şi Delavrancea, până la Molière, Gogol şi Cehov, iar acestea au constituit puncte de referinţă în repertoriul teatrului românesc. Trebuie amintit, în acest context, succesul celebrului spectacol „Hagi Tudose” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, care a obţinut în anul 1953 Premiul de Stat. Ca recunoaştere a meritelor sale, teatrul sibian îi poartă, la ora actuală, numele.

Seria recitalurilor din această lună va fi deschisă joi, 1 martie, ora 9.00, prin spectacolul-lectură „Dona Juana”, ce va fi susţinut de Codruţa Vasiu, Arina Trif, Vlad Robaş, Mihai Coman, Dana Taloş şi Viorel Raţă la Liceul „Onisifor Ghibu”. Gabriela Neagu şi Ioana Blaga Frunzescu vor pregăti în aceeaşi zi, dar începând cu ora 18.00, în Clubul „Tărâmul Fermecat”, o serată intitulată „Emoţii de primăvară”.

Programul de evenimente continuă duminică, 4 martie, ora 18.00, în Biserica Sf. Ursula, unde actorii Gabriela Neagu, Geraldina Basarab, Ioana Blaga Frunzescu, Lerida Bucholtzer, Rodica Mărgărit, Benedict Popescu şi Pali Vecsei vor prezenta recitalul „Nocturnă” pe muzică intrepretată de Corul „Allegretto”, dirijor Gheorghe Stoica.

„Povestea primăverii şi a mărţisorului” este spusă de actriţele Raluca Iani, Cristina Ragos, Ema Veţean, Emöke Boldizsar şi Arina Trif, luni, 5 martie, ora 10.00, la Grădiniţa nr. 4. Puţin mai târziu, începând cu ora 18.00, actorii Renate Müller Nica, Cristina Stoleriu, Laura Ilea şi Eduard Pătraşcu ne invită la Librăria „Humanitas” pentru un recital pe versuri de Radu Stanca.

Cu siguranţă că un alt moment mult aşteptat în program este recitalul muzical in memoriam Edith Piaf, susţinut de actriţa Gabriela Neagu. Evenimentul va avea loc miercuri, 7 martie, ora 19.00, la Sala Thalia, şi este organizat în parteneriat cu Filarmonica Sibiu.

Recitalurile de poezie continuă joi, 8 martie, ora 17.00, în Librăria „Humanitas”, printr-un moment susţinut de Cristina Stoleriu, Laura Ilea şi Liviu Vlad, iar mai apoi în Clubul „Bohemian Flow”, începând cu ora 21.00, unde Cătălin Neghină aduce „Inima din creier”.

Târg de 1 martie şi „Loverboy”, la Paris

Mărţişoare la Paris

ICR Paris marchează, în Franţa, sărbătoarea Mărţişorului cu un mini-târg de Mărtişoare fabricate de cinci artizani români, deschis în rue de l’Exposition, şi cu proiecţia filmului „Loverboy”, al regizorului Cătălin Mitulescu.

Artizanii care şi-au trimis creaţiile la Paris sunt Radu Dincă, Claudiu Neagoe, Monica Pădureţ, Katalin Pozsony, Ligia Cămîrzan. Toţi cinci au expus anul acesta şi în cadrul „Târgului Mărţişorului” al „Muzeului Ţăranului Român”.

Târgul va fi urmat de proiecţia filmului „Loverboy”, de Cătălin Mitulescu. ICR Paris nu mai primeşte de o săptămână rezervări pentru această proiecţie, capacitatea sălii fiind deja depăşită de cererile de până acum. La seara de Mărţişor sunt aşteptate în jur de 200 de persoane, francezi şi români deopotrivă.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu „Muzeul Naţional al Ţăranului Român” şi cu magazinul românesc din Paris „Chez Miha”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.