În luna ianuarie 2019, exporturile României au însumat 5,5 miliarde de euro, iar importurile au însumat 6,77 miliarde de euro. Astfel, deficitul balanţei comerciale (importuri minus exporturi) în prima lună a acestui an a fost de aproape 1,3 miliarde de lei, mai mare cu 481,9 milioane euro decât cel înregistrat în luna similară a lui 2018. Faţă de luna ianuarie 2018, exporturile din luna ianuarie 2019 au crescut cu 1,6%, iar importurile au crescut cu 9,2%, conform datelor prezentate de Institutul Național de Statistică. Astfel, România se confruntă cu ieșiri tot mai mari de valută din țară pentru că nu poate produce aici pentru a satisface nevoile de consum. În 2018 s-a raportat un deficit comercial de 15,13 miliarde de euro, cu 16,7% peste cel înregistrat în 2017, pe fondul unei creșteri mai mari a importurilor în raport cu exporturile. Mai exact, românii consumă din ceea ce alții produc și în felul acesta se amplifică unul din riscurile care amenință stabilitatea macroeconomică. Deocamdată, deficitul comercial nu este îngrijorător, situându-se undeva în sub 4% pe an, în condițiile în care dificultățile apar la peste 5%. Însă, problema care se pune este cum este finanțat acest deficit întrucât investițiile directe sunt la nivel minim.
În luna ianuarie 2019, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (48,3% la export şi 36,8% la import) şi alte produse manufacturate) (32,4% la export şi respectiv 29,8% la import). Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în luna ianuarie 2019 a fost de 4335,8 milioane euro la expedieri şi de 5024,2 milioane euro la introduceri, reprezentând 78,7% din total exporturi şi 74,2% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în luna ianuarie 2019 a fost de 1174,9 milioane euro la exporturi şi de 1745,8 milioane euro la importuri, reprezentând 21,3% din total exporturi şi 25,8% din total importuri.
cifrele oficiale sunt adevarate dar realitatea este alta: se face export la negru în prostie dar import la negru nu se poate ( doar la legume fructe e prăpăd). export la negru in sens negativ fac mai ales multinaţionalele care export materii prime şi energie şă-şi micşoreze veniturile şi import la negru fac tot multinaţionalele care cresc cheltuielile, mari să nu plătească impozit.
Inseamna ca Statul Roman NU e capabil sa tina sub Control situatia!
INCOMPETENTA, vrei sa spui!
„Casele de marcat electronice sunt complet inutile in acest moment, intrucat serverele ANAF au mari probleme, iar datele nu pot fi folosite pentru a creste gradul de colectare si pentru a elimina activitatile la negru, a declarat, luni, Florin Jianu, presedintele Consiliului National pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, intr-o conferinta de presa.
„Vrem sa facem o adresa catre ANAF pentru a intreba cum sunt folosite datele raportate de catre intreprinzatorii care deja au case de marcat omologate. Pentru ca de prea multe ori transferam responsabilitatea pe umerii intreprinzatorilor, dar la ce folosesc aceste lucruri?”, a precizat Jianu.
El a amintit ca serverele ANAF au mari probleme, iar saptamana trecuta aproape ca nu au functionat deloc.
„Aceste case de marcat, in acest moment, sunt complet inutile, daca nu sunt legate la un server, iar datele nu sunt folosite in mod calitativ, pentru a creste colectarea si a elimina activitatile la negru. Costurile sunt prea mari si termenele prea scurte, iar intreprinzatorii nu se pot conforma acestor cerinte atat de repede”, a adaugat el.
„Totodata, sunt convins ca OUG 114 va fi modificata. Chiar daca nu isi vor asuma responsabilitatea si vor spune o poveste cu privire la motivele pentru care vor da inapoi, ci siguranta OUG va fi modificata”, a mai spus el.
ANAF a anuntat sambata ca inspectorii Antifrauda vor desfasura din 15 martie, actiuni de control tematic privind respectarea de catre operatorii economici a obligatiei de dotare cu aparate de marcat cu jurnal electronic. Ele sunt determinate de faptul ca cererea de achizitionare de aparate de marcat cu jurnal electronic a inregistrat un declin accentuat in perioada decembrie-februarie, iar vanzarile s-au diminuat drastic.”
eu as spune altfel 1,3 miliarde X cu 12=15 miliarde, mai putin decat 20 de miliarde imprumutate in timpul crizei si decare nu a stiut nimeni daca au si ajuns sau s-au platit doar dobanzi si rate, iar Grecia pe care toti ne-o aratau ca sperietoare, avea o datorie de peste 400 de miliarde, iar UE imediat i-a dat 70 de miliarde de euro numai sa nu treaca la dinar…iar la ei in acei ani pensia minima sau medie era de 500 de euro in 2018 in Romania a ajuns la 1222 deci 260 de euro la zece ani diferenta fata de momentul crizei din Grecia, asa ca poate schimbati placa de patefon este prea uzata…nu va mai vaitati ca de atata frica s-ar putea sa va deprimati…