Dacă urmărim ce se întâmplă în arealul european din jurul nostru, putem stabili foarte exact locul unde ne aflăm noi, Republica Moldova. Iar noi ne aflăm între două fronturi. Unul din est, front real, front de război la propriu, care ne îngrozește prin agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, prin ororile pe care le suferă populația și pierderile de vieți omenești semnalate în fiecare zi. Stabilim, deci, că la est de noi, geopolitic vorbind, avem o zonă periculoasă pentru viață, este un război în toată regula care înghite nu doar vieți omenești de ambele părți, ci și uriașe resurse materiale.
Este ca și cum un corp ar sângera neîncetat, dar în cazul de față corpuri sângerânde sunt două – unul al Rusiei, altul al Ucrainei – și dacă rănile nu sunt închise la vreme, finalitatea este previzibilă cu mare exactitate.
Problema este că statele nu mor ca oamenii, dispărând dimpreună cu problemele lor. Formula lui Stalin: dispare omul, dispar problemele nu funcționează în cazul lor. Statele mor lent, uneori zeci de ani, în convulsii, provocând valuri peste valuri de conflicte care se pot răsfrânge mult peste hotarele lor naționale. Avem exemplul sucombării Uniunii Sovietice ale cărei efecte le mai suportăm și astăzi. Interesul statelor învecinate este să ia măsuri ca aceste turbulențe să afecteze cât mai puțin ordinea internă a societăților domestice. Măsura cea mai sigură este înaintarea către o zonă geopolitică mai liniștită, mai protejată, mai ordonată.
Responsabilitatea acestui efort cade pe umerii decidenților politici aflați la cărma statului. Dar, ca să o facă, aceste forțe politice trebuie să aibă o voință politică bine motivată. Despre faptul cât de mult este înzestrată cu aceste calități clasa politică din Republica Moldova ne vorbește starea în care își duce existența statul. Iar starea lui este deplorabilă: frontul de est al războiului tinde să înghită micul stat al Republicii Moldova erodat din interior de corupție, de populism, de o canceroasă coloană a cincea a Federațuei Ruse și de oligarhi. Acest front are cea mai mare reprezentativitate în parlament și se regăsește din plin în noua formulă de guvernare, care se chinuie după 30 noiembrie 2014 să capete o formă oarecare.
La vest, peste Prut, avem un alt front. De ceva ani justiţia din România luptă cu corupţia, o luptă care arată infernal pentru componente aflate de mai multă vreme la guvernare în Republica Moldova. Mediile de informare din Țară care adineaori își sporeau cota de audiență cu sângele de pe asfalt adus pe ecrane, acum își deschid buletinele speciale cu reportaje senzaționale de la descinderile procurorilor anticorupție. Ținta acestor descinderi sunt marii corupți: deputați, foști primi-miniștri, miniștri, secretari de stat, procurori, judecători, șefi de județe, primari de orașe și comune, consilieri, polițiști, vameși, lectori și profesori universitari prinși în acte de corupție.
Frontul din vest este cel al luptei pentru decomunizarea României, de aducere, în conformitate cu norma legii, a comportamentului fiecărui cetățean: fie el președinte de țară, prim-ministru, ministru ori deputat. Este norma societăților civilizate occidentale, bazate pe supremația legii, a statului de drept. În asemenea societăți dispare practica atât de mult înfundată în comunism, în care oligarhia de partid și sovietică își putea permite orice, legea existând doar pentru cei mulți, mai puțin pentru nomenclatură. Această anomalie a prosperat în perioada tranziției. Statele care se rețin prea mult în această zonă au toată șansa să fie acaparate în totalitate de sistemul corupt. În România a existat acest risc, dar frontul activ de acum denotă că aderarea la NATO și Uniunea Europeană a constituit punctul de cotitură în lupta statului de drept contra statului corupt.
Citiţi articolul integral pe rgnpress.ro
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.