„Gata oricând să facem lumea mai bună!“ este crezul a mii de copii, de la an la an mai mulți, care frecventează cluburile de cercetășie, ei găsind aici bucuria de a trăi, spirit de echipă, dar și dezvoltarea abilităților.
„- Cercetași!
– Gata oricând!“
Acesta este salutul-slogan pe care îl strigă din tot sufletul micii Cercetași ai României.
În ultimii ani cercetășia din România a luat amploare. Mii de copii se îndreaptă spre unul din cele aproape o sută de cluburi locale de cercetași. Săptămână de săptămână, ei au parte de aventură, distracție și educație. Cât mai mult în natură! De patru ori pe an, micii cercetași își iau rucsacul în spate și merg pe câmpuri, în mijlocul naturii. Vara, pentru aproape o săptămână, câmpurile cercetășești au loc la cort. Merg în drumeții, organizează tot felul de jocuri de echipă, participă la ateliere cercetășesti de prim ajutor, supraviețuire, orientare, noduri și istorie, iar cântecele cercetășești răsună seară de seară în jurul focului de tabără, potrivit Mediafax.
Bucuria de a fi copil
„Cercetășia este mai mult decât educație. Cercetășia este un stil de viață. Noi încercăm să le oferim copiilor o alternativă distracției – fără telefoane, fără tablete“, spune unul dintre liderii Centrului Local „Sf. Nicolae“, Alexandru Munteanu, pe care toți copiii îl strigă Bagheera, după personajul din „Cartea junglei“. El aspiră să ajungă vicepreședintele Organizației Naționale Cercetașii României.
Clubul Local „Sf. Nicolae“ activează la Casa de Cultură a Studenților din Capitală și este unul dintre cele câteva zeci de cluburi înființate în București.
„Totul a început acum vreo cinci ani, la propunerea actualului șef de centru, care mi-a povestit despre impactul cercetașilor la nivel mondial. Am considerat că este cazul să ne implicăm mai mult în societate și, uite așa, a luat naștere Centrul Local «Sfântul Nicolae» București. La început aveam foarte puțini copii, vreo 15 la număr, din ce îmi aduc aminte, dar cu multă muncă, cu implicarea liderilor voluntari și cu mult altruism, am ajuns într-un timp relativ scurt să avem aproape 200 de copii și să fim un centru de referință în România“, povestește Alex Munteanu.
În prezent, la „Sf. Nicolae“ vin copii din tot Bucureștiul și chiar din localități de lângă Capitală.
„Cercetașii sunt împărțiți pe mai multe ramuri de vârstă, fiecare ramură având un anumit specific și cadru simbolic. Cercetășia începe de la vârsta de 5, 6 ani, aceștia fiind castorași, o ramură încă în dezvoltare, urmând să devină lupișori, de la 7 la 10 ani. Ei devin temerari de la 11 la 14 ani și exploratori de la 15 la 19 ani. Cu multă dorință, ei așteaptă să devină seniori, de la 19 la 24 de ani, când încep să se implice din ce în ce mai mult în viața cercetășiei și să-i ajute și pe alții să ajungă cercetași“, explică Bagheera.
Istoria cercetășiei
Cercetășia a luat ființă în 1908, fiind fondată de către tinerii care au răspuns ideilor şi idealurilor formulate în lucrarea „Scouting for Boys“, scrisă de Sir Baden Powell. Acesta a organizat, un an mai devreme, pe coasta de sud a Angliei, o tabără pentru 20 de tineri, în care promova, prin educaţie nonformală, spiritul de aventură, lucrul în echipă şi progresul personal prin forţele proprii.
Patru ani mai târziu apăreau primele grupuri de cercetaşi români (Blaj, Braşov, Bucureşti), pentru ca în 1914 să ia fiinţă Asociaţia Cercetaşii României, recunoscută oficial.
În timpul Primului Război Mondial, cercetaşii români au dat o mână de ajutor în spatele liniei frontului, fiind prezenţi acolo unde era nevoie, înlocuind sanitari, curieri, telegrafişti. În memoria celor ce au murit atunci, la Tecuci a fost ridicat un monument, singurul din lume dedicat cercetaşilor.
La nivel mondial sunt peste 30.000.000 de membri activi în 216 ţări şi teritorii. În România, peste 3.500 de membri îşi desfăşoară activitatea în 75 de grupuri.
Gabriel Pecheanu
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.