Victor Babeș și perioada studiilor vieneze. Laudatio

Articol scris de Oana Panait, muzeograf, Muzeul Victor Babeș-Muzeul Municipiului Bucuresti

Savantul român Victor Babeș se înscrie într-o pleiadă de aur din cadrul medicinei românești, alături de nume sonore, care la sfârșitul secolului al XIX-lea, au pus bazele școlii românești de medicină. Încă din 1857, Carol Davila înființa o școală de medicină în România, școală care se va remarca de atunci și până astăzi, prin importante personalități. Nume celebre precum Victor Babeș, Vasile Sion, Gheorghe Marinescu, Constantin Parhon, Nicolae Paulescu și mulți alții au dus faima, peste hotare, a medicinei românești.

Victor Babeș a fost o personalitate complexă, care, deși a trăit și a murit în România, a fost perceput de opinia publică fiind «străin», «teuton», paradoxal am putea spune, întrucât Babeș a fost patriot convins și a preferat România, până la sfârșitul vieții sale. Cele două laturi pe care le întruchipa Babeș (patriot, dar și european) nu au fost contradictorii, dimpotrivă Babeș le-a contopit perfect într-o personalitate care, datorită rigurozității și tenacității moștenite, poate, de la mediul vienez în care crescuse, a lăsat o amprentă marcantă pentru întreaga umanitate.

Victor Babeș s-a născut la Viena, în 1854, în familia magistratului bănățean Vincențiu Babeș (1821-1907), care a fost avocat, membru fondator al Academiei Române și militant activ pentru drepturile românilor din Transilvania în secolul al XIX-lea, și Sofia Babeș, o doamnă distinsă din protipendada vieneză. Cei doi au avut au avut nouă copii. Din această familie foarte numeroasă se vor remarca primii născuți. Aurel Babeș (1853-1925), fratele mai mare al lui Victor, va deveni doctor în chimie și va colabora, ulterior, cu Victor Babeș. Familia se va întoarce în România, iar Victor Babeș începe să studieze la Școala elementară din Lugoj, Banat. Ultimele clase de liceu le termină la Pesta (Budapesta). Tot la Budapesta Victor Babeș se va înscrie la Școala de Artă Dramatică. Viitorul savant nu se gândea în anii tinereții sale la domeniul medical sau la cel adiacent, chimia. Dorea cu ardoare să devină actor. Tot în acea perioadă picta și avea talent literar. O întâmplare nefericită va umbri familia Babeș. La doar 14 ani, mezina familiei, Alma Babeș, se va îmbolnăvi de ftizie (tuberculoză). Acest mare necaz îl face pe Victor, fratele mai mare să renunțe definitiv la aspirația naivă de a deveni pictor sau actor. Victor Babeș se va înscrie tot la Budapesta în primul an la Facultatea de Medicină. După ce termină facultatea cu brio, aspirantul nostru medicinist se înscrie la Viena, la Școala Doctorală. La Viena, va avea profesori foarte cunoscuți în acea perioadă. I-au fost profesori Carl von Rokitansky și Karl Langer. În anul 1878, obține doctoratul în medicină, afirmându-se deja ca medicinist. De la Viena, cu un doctorat, la nici 30 de ani, va ajunge la Berlin. Aici începe o colaborare cu unul dintre cei mai apreciați savanți, Rudolf Virchow, dar, mai ales, îl întâlnește pe Robert Koch. Este binecunoscut faptul că Robert Koch a primit premiul Nobel în fiziologie/medicină în anul 1905 pentru bacilul care-i va purta numele, și anume bacilul Koch.

De la Berlin, Victor Babeș ia drumul Orașului Luminilor. Ajuns la Paris este impresionat de Jean–Martin Charcot (pe filiera de neuropatologie), dar mai ales începe o colaborare frumoasă cu A. V. Cornil. Împreună cu Cornil, Babeș publica la Paris, la editura lui Felix Alcan, primul tratat de bacteriologie din lume, în 1885.
A. V. Cornil (1837-1908) s-a născut în Cusset, Allier. Și-a luat doctoratul în medicină la Paris în anul 1864. Ulterior, A. V. Cornil va mărturisi într-o scrisoare adresată dermatologului și internistului Nicolae Kalinderu că meritul pentru lucrarea despre bacterii (lucrare prin care se puneau bazele științei bacteriologice) îi aparținea întru totul savantului nostru, Victor Babeș. Cornil dând dovadă de o probitate și modestie ieșite din comun, recunoștea aportul substanțial pe care l-a avut Babeș în ceea ce privește Tratatul despre bacterii. La Paris, Victor Babeș începe o colaborare fructuoasă cu Louis Pasteur. Victor Babeș, la sugestia acestuia, primește prestigiosul premiu Montyon, acordat de Academia de Științe de la Paris.

Revenind la anul 1878, când Victor Babeș devenea doctor în medicină la Viena nu trebuie să omitem influența celor doi profesori vienezi sub îndrumarea cărora Victor Babeș a devenit doctor: Carl von Rokitansky și Carl Langer. În epocă aceștia erau foarte cunoscuți și apreciați de lumea științifică. Carl von Rokitansky (19 februarie 1804-23 iulie 1878) a fost un patologist și medic foarte cunoscut. Rokitansky a studiat la Universitatea Charles din Praga (1821-1824) și a devenit doctor în medicină în data de 6 martie 1828 la Universitatea din Viena. A fost din anul 1830 asistentul celebrului Johann Wagner, profesor de anatomie patologică. După 10 ani, Carl von Rokitansky devenea profesor universitar titular. Se spunea în acele vremuri că amfiteatrele erau pline atunci când profesorul Rokitansky ținea prelegeri. Din păcate, chiar în anul 1878, Rokitansky se stingea din viață.

Karl Langer (15 aprilie 1819, Viena- 8 decembrie 1887) a fost un anatomist austriac. A studiat medicina la Universitățile de la Viena și Praga. În 1856 devine profesor la Josephinum, apoi conduce institutul de anatomie al Universității din Viena (1870-1874). Langer a fost, de asemenea, unul dintre profesorii preferați de tânărul Victor Babeș. Victor Babeș a recunoscut, ulterior, că atât von Rokitansky, cât și Carl Langer l-au influențat și i-au modelat viitoarea carieră. În 1874, atunci cînd Victor Babeș era student, a lucrat și ca asistent la Institutul de Anatomie Patologică. Ulterior, Victor Babeș își continuă cariera primind două burse la Paris și Berlin.

Universitatea din Viena este o universitate fondată în anul 1365 de arhiducele Rudolf al IV-lea din dinastia de Habsburg. Diploma de întemeiere a universității a fost semnată în data de 12 martie 1365 de arhiducele Rudolf al IV-lea și de frații săi, Albrecht al III-lea și Leopold al III-lea, toți trei descendenți din dinastia de Habsburg. Universitatea din Viena, în ordinea vechimii este a doua universitate din spațiul Sfântului Imperiu Roman, după Universitatea Carolină din Praga, fondată în 1348 de împăratul Carol al IV-lea din dinastia de Luxemburg. Clădirea principală este opera arhitectului Heinrich von Ferstel. Universitatea din Viena a avut absolvenți celebri, dintre aceștia Victor Babeș sau Sigmund Freud (în domeniul medicinei) remarcându-se în mod deosebit. Victor Babeș a fost un savant prolific, publicând peste 1300 de lucrări științifice. În anul 1924 a fost propus pentru Premiul Nobel în Medicină. Până în prezent, un număr de 15 laureați ai Premiului Nobel au fost afiliați Universității din Viena.

Actul Laudatio, scris și semnat olograf în limba latină și maghiară a fost redactat în 1878 și emis în 1880: “Sub Înalta autoritate din Viena, din care fac parte iluștrii profesori Carolus Werner și Richardus Laudislaus Heschl, Victor Babeș este laureat al unei înalte distincții în domeniul științelor medicale pentru contribuțiile sale. Prin prezentul act se atestă că Victor Babeș are toate virtuțile pentru a fi în rândul celor mai străluciți cercetători în științele medicale.” Actul a fost emis de Universitatea din Viena, Universitas Vindobonensis.

Victor Babeș a fost chemat la București, în 1887, ca profesor la catedra de Anatomie Patologică și Bacteriologie. Savantul Victor Babeș a fost apreciat și recunoscut în toată lumea științifică. Deși i s-au oferit posturi prestigioase în străinătate, Victor Babeș a preferat să se întoarcă în România, stabilindu-se la București la Institutul de Bacteriologie, institut care, ulterior, îi va purta numele.

Surse bibliografice:
Radu Iftimovici, Petre Calistru, „Europeanul Victor Babeș (1854-1926)” , Editura Amalthea, 2007
Sabin Ionel, „Hodoni. Istorie și cultură”, Editura Politehnică, Timișoara, 2018
M. V. Babeș, I. Igiroșianu, „Babeș”, Editura Tineretului, București, 1961
Actul Laudatio-sursă documentară (în colecția Muzeului Victor Babeș)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.