Victoria lui Jean-Claude ”Pirus”, președintele CE

Președintele Comisiei Europene este noul erou al jurnaliștilor de la revista germană Der Spiegel. Jean-Claude Juncker, care se împleticea, susținut de alți lideri, în drumul spre cina oficială de la Summitul NATO, a adus o victorie mare pentru UE câteva zile mai tarziu, căzând de acord cu președintele Donald Trump ca SUA să renunțe la impunerea unui tarif de 25% (față de cel actual de 12%) pentru automobilele importate din UE, până la negocierea unui acord final.

Jurnaliștii germani îl felicită pe președintele CE pentru că i-a oferit lui Trump ”doar angajamentul că UE va cumpăra mai multă soia în viitor, lucru pe care Trump l-a comunicat presei ca pe o mare victorie pentru fermierii din Midwest”. ”Juncker a ieșit învingător clar”, scrie Der Spiegel, arătând că acordul la care a ajuns cu SUA îi repară președintelui CE imaginea pe care o avea în Germania – aceea de susținător al statelor din sudul UE și un critic al insistenței cu care Germania le cere celorlalte state UE să adere la regulile și principiile UE. Der Spiegel exultă pentru că acordul la care au ajuns Juncker si Trump este o victorie pentru ”moderații” din UE, adică o victorie a Germaniei împotriva linei dure a Franței, unde ministrul Economiei, Bruno Le Maire, consideră că UE se află în conflict economic cu SUA și ca trebuie să continue să impună tarife în replica la cele aplicate de Washington.

Un succes german de etapă

De fapt, așa-zisa victorie europeană de la Washington a fost una germană, scrie Liberation. Victoria nu a fost al lui Jean-Claude Juncker, ci a șefului său de cabinet, germanul Martin Selmayr, apropiat de cercurile Uniunii Creștin Democrate a Angelei Merkel. Germanul este încă în centrul unui scandal legat de o adevărată lovitură de palat la Bruxelles, dupa ce s-a autonumit și în funcția de secretar general al Comisiei Europene. Chiar Der Spiegel scrie că Selmayr a fost cel care a negociat și a așezat pe hârtie, impreună cu consilierii președintelui SUA, cele câteva paragrafe esențiale ale textului final semnat de cei doi lideri. Germania este marele exportator de automobile, dintre toate statele UE Germania este țara care produce cel mai mare deficit pentru SUA în relația comercială (circa 65 de miliarde de euro anual). Juncker s-a deplasat peste Ocean pentru a-și pune semnătura pe un text care salvează industria auto germană de taxe suplimentare in SUA.

UE, cu pistolul la tâmplă

Apoi, președintele Comsiei Europene nu a fost la Washington cu mandat pentru a semna un asemenea text. Regulile UE arată că statele membre îi oferă acest mandat președintelui CE, or acest lucru nu s-a întâmplat. Apoi, în textul cu pricina nu se menționează doar angajamentul UE de a importa mai multă soia din SUA, ci și mai mult gaz natural lichefiat, acum la un preț mai mare cu circa 20% decât cel ce poate fi importat din Rusia. Important este că în textul semnat de ”victoriosul” Juncker nu se face referire decât la automobile (germane), nu și la teme europene majore, cum ar fi importul de organisme modificate genetic din SUA, la normele de mediu europene, la cum vor fi protejate exporturile făcute de țările UE în fața măsurilor protecționiste ale administrației Trump, la amenințarea SUA cu sanctiuni împotriva companiilor UE care continuă să mai facă afaceri cu Iranul. Toate aceste aspecte sunt lăsate în seama negocierilor viitoare, negocieri care nu vor începe decât după alegerile pentru Congresul SUA din luna noiembrie. ”Avem un pistol la tâmplă, pentru că tarifele pentru automobile pot fi impuse oricând, dacă noi încetăm negocierile sau dacă Trump nu este satisfăcut”, spune pentru Liberation un diplomat european.

În acest fel, ”victoria” lui Jean-Claude Juncker înseamnă pierderea poziției pe care UE a avut-o în timpul administrației Obama, la negocierea defunctului Parteneriat Transatlantic pentru Comerț și Investiții. Donald Trump nu a obținut doar angajamentul că UE va cumpăra mai multa soia, ci a obținut renunțarea Europei la poziția draconică privind organismele modificate genetic, mediul, normele sanitare și multe alte aspecte tehnice. Totul pentru că industria auto din Germania să fie păsuită cu măcar câteva luni de la taxele cu care amenință președintele SUA.

Până la momentul Juncker-Trump, UE a părut solidară în fața Statelor Unite. La impunerea tarifelor majorate la importurile de oțel și aluminiu european, UE a ripostat taxând produse specifice statelor din federație care îl sustin pe Trump. La amenințarea cu tarife majorate pentru automobile, UE a amenințat la rându-i cu cu noi taxe pentru produsele ”made in US”. Însă coarda sensibilă a Berlinului a fost atinsă, iar tandemul Juncker-Selmayr a subminat această unitate și a adus statele membre UE la masa unor negocieri unde au o poziție inferioară celei de până acum. În plus, după acordul Trump-Juncker, orice stat UE care ar bloca negocierile va fi automat considerat un inamic al SUA.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.