Zamfir: Senatorii întârzie din nou aprobarea Legii dării în plată

Legea dării în plată continuă să dea emoţii celor pe care îi vizează. Deşi iniţiatorii estimau, la finalul săptămânii trecute, că textul legislativ ar urma să intre la vot în plenul Senatului la începutul acestei săptămâni, până aseară, la închiderea ediţiei, proiectul nu apărea pe nicio ordine de zi.

Deputatul libertal Daniel Cătălin Zamfir acuză că senatorii întârzie deliberat aprobarea proiectului de lege. Domnia sa ne-a spus: „Astăzi (n.r. ieri), legea ar fi trebuit să intre în Biroul Permanent şi mâine (n.r. astăzi), în plenul Senatului. Dar încă nu a fost trimis raportul de la Comsii. De ce nu s-a tramsmis acest raport? Este clar că senatorii întârzie din nou aprobarea acestui proiect de lege, pentru ca băncile să-şi poată spune şi săptămâna aceasta opiniile”, potrivit Bursa.

Zilele trecute, deputatul Zamfir posta, pe pagina sa de Facebook: „Aflu de la colegi că viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a înroşit telefoanele senatorilor, cerându-le să susţină amendantele BNR pe care vor să le prezinte în plenul Senatului.

Face asta de ceva vreme, ştiu că nu se va opri nici dacă legea va trece de Senat, pentru că legea va intra în Camera Deputaţilor, unde vor încerca prin toate mijloacele să o facă inaplicabilă, prin introducerea acelor amendamente care tocmai pentru asta sunt făcute!”

Între timp, Ministerul Justiţiei şi Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) s-au exprimat pe marginea Legii dării în plată, la cererea Senatului, emiţând puncte de vedere care contravin unor articole din textul legislativ.
Atât reprezentanţii Ministerului Justiţiei, cât şi purtătorul de cuvând al CSM, judecătorul Daniela Pantazi, ne-au spus, însă, că opiniile instituţiilor pe care le reprezintă au statut consultativ.

Doamna Pantazi ne-a explicat: „Ceea ce a transmis CSM Senatului nu este un aviz, este un punct de vedere. De la Senat a venit o solicitare pe un punct de lege din proiectul legislativ, iar Comisia nr.1 din CSM (n.r. «Independenţa justiţiei şi cooperarea interinstituţională») a emis un punct de vedere.
Printre altele, magistraţii CSM apreciază că este posibil ca un demers redus pentru soluţionarea contestaţiilor să producă disfuncţionalităţi în activitatea instanţelor de judecată.

De asemenea, reprezentanţii Consiliului au mai precizat: „Comisia a apreciat că trebuie rezolvată, în acord cu principiul constituţional al neretroactivităţii legii, problema contractelor de credit încheiate anterior intrării în vigoare a legii.

Sub un al doilea aspect, care vizează fondul propunerii legislative, Comisia a reţinut că schimbarea obiectului prestaţiei stabilite printr-un contract nu se poate realiza în afara acordului de voinţă al părţilor.

Concluzia exprimată se fundamentează, în esenţă, pe argumente juridice care au în vedere că plata, ca modalitate de executare a obligaţiilor, presupune, în primul rând, executarea prestaţiei la care debitorul s-a obligat faţă de creditor, creditorul neputând fi obligat să primească alt lucru decât acela pe care debitorul îl datorează”.

Legat de clauzele referitoare la ipoteca dintr-un contract de credit şi la rolul acesteia, avocatul Gheorghe Piperea (iniţiator al legii, alături de domnul Zamfir), a notat, pe pagina sa de Facebook: „«Ipoteca constituită prin prezentul contract garantează plata şi îndeplinirea în întregime a obligaţiilor în baza contractului de credit nr … până la concurenta sumei principale împrumutate în valoare de … plus dobânzile, dobânzile majorate, costurile şi spezele bancare aferente, precum şi a oricăror alte sume datorate sau potenţial datorate băncii în baza contractului de credit nr…

Aceasta este o clauză – stil, prezentă în toate contractele de ipotecă încheiate cu băncile, clauză care repetă un principiu din vechiul Cod civil”.
Punctul de vedere al CSM a fost emis în data de 17 februarie 2016 şi se adresează domnului Cătălin Boboc, preşedintele Comisiei Juridice din Senat.
Ministerul Justiţiei şi-a exprimat opinia la începutul acestei luni, în data de 5, punctând câteva dintre aspectele amendate de iniţiatori: „În ceea ce priveşte dispoziţiile propuse prin amendamente pentru a completa art.8 din propunerea legislativă, care prevăd posibilitatea aplicării procedurii de dare în plată inclusiv în cazul în care «consumatorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care continuă împotriva debitorului», apreciem că soluţia propusă poate fi vulnerabilă din perspectiva respectării standardelor de predictibilitate pe care le impune principiul constituţional al legalităţii (art.1 alin. 5 din Constituţia României), fiind susceptibil de afectare principiul securităţii raporturilor juridice în situaţia în care textul propus s-ar aplica inclusiv procedurilor de executare silită finalizate”.

Ministerul de resort semnalează, printre altele, că nu toate elementele cuprinse în cererea de reexaminare a Preşedintelui Klaus Iohannis, care a retrimis legea în Parlament, au primit propuneri de soluţii de reglementare prin amendamentele depuse de iniţiatori. Totodată, în opinia ministerului, este menţionat faptul că reexaminarea legii de către Parlament trebuie să se restrângă la obiecţiunile menţionate în cererea preşedintelui.

Daniel Cătălin Zamfir, iniţiatorul legii, ne-a spus că nici CSM şi nici Ministerul Justiţiei nu au ca obiect exprimarea asupra caracterului constituţional al unei legi, acest aspect revenindu-i Curţii Constituţionale a României.

La rândul său, avocatul Piperea evidenţiază că Marcela Comşa, judecător la Curtea de Apel Braşov, delegat la Ministerul Justiţiei, Direcţia Legislaţie, are o părere diferită de cea a ministerului de resort, despre Legea dării în plată.
Gheorghe Piperea o citează pe doamna Comşa, care a declarat pentru juridice.ro: „Apreciem că o lege care să permită debitorului persoană fizică simplu particular sau consumator să opteze pentru dreptul de a stinge integral creanţa dintr-un contract de credit cu toate accesoriile sale prin transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat către creditorul garantat cu respectiva ipotecă imobiliară poate fi binevenită în contextul economic şi social actual. Acest principiu juridic şi economic «datio in solutum» (darea în plată) are menirea partajării echitabile a riscurilor între debitor şi creditor”.

Sursa: Bursa

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.