Românii din UE au votat masiv partide din ţările de adopţie

În premieră, prezentăm câţi români din străinătate au votat la europarlamentare pentru partide sau candidaţi independenţi din ţările UE în care se află.

137.765 de români au preferat partidele din ţările în care se află

Cotidianul.ro a obţinut de la AEP date oficiale privind numărul românilor din străinătate (numai cei din UE) care s-au înscris în registrele electorale ale statelor în care au domiciliul sau reşedinţa şi care au ales să voteze liste de candidaţi din ţările respective. În 22 de ţări (din 27) s-au înregistrat ca să voteze 137.765 de români. Evident, cei mai mulţi români care au votat liste din statul în care se află au fost cei din Spania şi din Italia. Un top 10 al statelor UE pentru care au optat să voteze românii din străinătate arată astfel:

1. Spania – 76.604 votanţi români
2. Italia – 45.402
3. Germania – 3.551
4. Marea Britanie – 2.496
5. Franţa – 2.111
6. Grecia – 1.470
7. Belgia – 1.204
8. Cipru – 1.028
9. Austria – 1.025
10. Suedia – 641

Celelalte state UE ale căror liste de partid/candidaţi le-au votat românii din diaspora sunt: Olanda – 602, Portugalia – 576, Malta – 321, Danemarca – 266, Ungaria – 228, Irlanda – 147, Finlanda – 73, Cehia – 7, Lituania – 5, Estonia – 4, Letonia şi Polonia – câte 2.

Oferta politică din ţară nu a interesat

Este mare sau nu, în comparaţie cu europarlamentarele din 2009, numărul românilor care au optat să voteze pentru liste din ţările lor de „adopţie”?. Răpunsul la această întrebare îl pot da doar oficialii românii pentru că la europarlamentarele din 2009 nu s-a dat publicităţii o astfel de situaţie. Fără să avem pretenţia unei exactităţi, avansăm ipoteza că numărul de 137.765 este unul destul de ridicat. Asta raportat la numărul românilor din străinătate (de pe toate continentele) care în ultimii ani au votat pentru candidaţi şi partide din România.
Votul românilor pentru liste din statele în care se află, nu a reprezentat un avantaj pentru aceştia. Greu de desluşit eventuale avantaje. Acest aspect poate scoate în evidenţă altceva: pentru români din cele 22 de state, oferta politică din România nu a fost deloc tentantă.

Dublu faţă de ultimele europarlamentare, dar totuşi puţini

La alegerile europarlamentare din 25 mai a.c. au votat pentru listele din ţară sau candidaţi independenţi, 30.248 de cetăţeni români aflaţi în străinătate. Faţă de europarlamentarele din 2009, numărul votanţilor este dublu, dar în acelaşi timp raportat la ultimele 4 scrutine, numărul este mic. Din 2008 şi până la parlamentarele din decembrie 2012, situaţia votanţilor în diaspora a fost următoarea:

Parlamentare 2012 – 61.014 votanţi români din diaspora
Referendum 2012 – 73.016
Prezidenţiale II 2009 – 147.754
Prezidenţiale I 2009 – 95.068
Europarlamentare 2009 – 14.330
Parlamentare 2008 – 24.008

După cum se poate observa, vârful l-a reprezentat turul II al prezidenţialelor din 2009, dar avem mari rezerve privind „recordul” înregistrat atunci.pentru că este notoriu ce s-a întâmplat pe 6 decembrie 2009. Luînd ca reper votul de la parlamentarele din 2012, observăm că acum au venit la urne 50% din câţi au votat atunci.
Faptul că pentru listele din ţară au votat 30.248 de români din 90 de ţări, iar pentru alte state au votat 137.765 de români din 22 de ţări (ne este greu să credem că în Luxemburg şi Bulgaria nu au fost astfel de votanţi) dovedeşte NU un interes scăzut al diasporei pentru europarlamentare, ci un interes scăzut pentru oferta politică din România.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Lucian Gheorghiu 3052 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.