Are Dragnea bani destui pentru toate promisiunile electorale?

Veniturile prognozate de guvernarea PSD-ALDE la bugetul general consolidat vor crește de la 231 miliarde de lei în 2016 la 253 miliarde de lei în 2017, la 277 miliarde de lei în 2018, urmând ca, în ultimii doi ani ai ciclului electoral, acestea să ajungă la 303 miliarde de lei în 2019 și 330 miliarde de lei la 2020. În felul acesta, colectarea va sări sensibil de la 30,4% din PIB în 2016 la 32,5% din PIB în 2020. E o pondere care ne menține pe penultimul loc în UE. Veniturile prognozate de PSD vor acoperi marea parte din promisiuni, și anume: scăderea de taxe și impozite, creșterea de salarii și pensii etc.

Întrebarea care stă pe buzele multora este: De unde vin banii? Cei care au conceput programul de guvernare avansează câteva surse: fonduri europene, Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, investiții (altele decât prin bani europeni sau din FSDI), creșterea veniturilor populației. În perioada 2017-2020, PSD estimează că va atrage fonduri europene în valoare totală de 92,3 miliarde de lei, adică 72,5% din totalul de 127,3 miliarde de lei vizat până în 2023. Fondurile europene vor genera investiții în unități productive și în servicii, iar acestea vor aduce bani la buget, prin taxe și impozite, de 27,8 miliarde de lei, până în 2020.

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții va atrage 10 miliarde de lei în 2018, 18 miliarde de lei în 2019 și 22 miliarde de lei în 2020. Aproximativ 30% din sumele intrate în economie sub formă de investiții vor veni la buget, adică 15 miliarde de lei, total cumulat până în 2020. Conform Programului de Guvernare 2017-2020, FSDI va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 miliarde de euro. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum și din veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri – aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați.
În optica PSD, investițiile, altele decât cele din fonduri europene sau FSDI, vor aduce 12 miliarde de lei în 2017 în plus față de 2016, 10 miliarde de lei în 2018 în plus față de 2017, 10 miliarde de lei în 2019 în plus față de 2018 și 12 miliarde de lei în 2020 în plus față de 2019. Vor rezulta bani la buget prin taxe și impozite de 3,6 miliarde de lei în 2017 în plus față de 206, 3 miliarde de lei în 2018 față de 2017, 3 miliarde de lei în 2019 față de 2018 și 3,6 miliarde de lei în 2020 față de 2019. În 2017 veniturile populației vor fi mai mari cu 24,4 miliarde față de 2016, cu 36,8 miliarde de lei în 2018 peste 2017, 27,9 miliarde de lei în 2019 mai mari decât 2018 și 28,6 miliarde de lei în 2020 peste 2019. 80% din veniturile populației intră în consum, iar restul e economisit. Din veniturile care constituie PIB, circa 30% se întorc la bugetul general consolidat sub formă de taxe și impozite.

Trebuie găsite alte surse pentru a compensa lipsa de interes a băncilor

Adrian Mitroi, profesor la Academia de Studii Economice din București, susține că sursele de venit sunt următoarele: investiții, creștere economică, condiții bune de finanțare externă, un impuls dat antreprenorilor. Există un mare minus, și anume acela că programul de guvernare nu a făcut o legătură directă între necesarul de finanțare și apetitul băncilor românești pentru a acorda credite. Mitroi susține că vor trebui găsite alte surse pentru a compensa lipsa de interes a băncilor autohtone. În plus, România se confruntă cu un deficit de forță de muncă.

Revenind la sursele de finanțare a promisiunilor electorale, Mitroi susține că sunt foarte importante investițiile pe care statul ar trebui să le facă prin Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții. La început vom avea deficit, dar vom trece apoi pe randamente. Atunci vom avea bani mai mulți de cheltuit. Mai mult, suntem în liga campionilor europeni la creștere economică. „Această creștere ne va aduce un surplus de venituri. Ea va trebui coroborată cu o colectare mai bună a veniturilor, pentru că în acest moment aceasta este printre cele mai scăzute din Europa, raportată la PIB. În plus, o relaxare fiscală a duce la o reducere a evaziunii“, susține Mitroi. România este o economie stabilă și își permite să se finanțeze de pe piețele externe la dobânzi mici, 2,75%. Deficitul este strâns legat de costul mic al creditării și de aici vom avea un spațiu suplimentar pentru cheltuieli. Un ultim punct menționat de Mitroi îl reprezintă impulsul dat antreprenorilor. „Mai multe corporații din Europa investesc în țara noastră. În 2016, suma investită de Germania în România a fost egală cu cea investită în Marea Britanie. Putem profita de Brexit. Investițiile duc la creșterea salariilor, la creșterea punctului de pensie, la încasări mai mari, la un consum mai mare și la o creștere a creditării.“

Bogdan Glăvan, profesor universitar de Microeconomie, Macroeconomie și Economie Monetară Comparată, susține că veniturile vor veni de la contribuabili, „fiindcă altcineva care să finanțeze bugentul nu există“, și de la creditorii externi.

Cosmin Pam Matei

Sfaturi gratuite de la foști guvernanți

Doi foști miniștri sfătuiesc PSD cum să mențină deficitul sub 3%

Bancherul Lucian Isar, fost ministru al mediului de afaceri în guvernul Ponta, și avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș, fost ministru în guvernul Cioloș, susțin că propunerile fiscale ale guvernării PSD – ALDE sunt fezabile dacă adoptă câteva soluții. Isar, soțul Alinei Gorghiu, știe cum va fi ținut în frâu deficitul bugetar.

„Pentru cei care totuşi se întreabă, iată mai jos câteva soluţii simplu de înţeles:

• urgentarea aprobării implementării prin lege a Directivei Europene privind eliminarea unor practici de erodare a bazei de impozitare;
• ajustarea nivelului „redevenţelor“ la media europeană;
• reducerea temporară a sifonării din companiile şi instituţiile de stat, inclusiv prin scoaterea din procedura de insolvenţă;
• reducerea costului finanţării datoriei statului, de vreme ce beneficiezi ca stat de independenţă monetară şi de inflaţie negativă;
• reducerea costului datoriei companiilor de stat;
• obţinerea de dobândă la aurul deţinut de Statul Român;
• folosirea apelului la moralitate a sponsorilor plătitori de taxe şi impozite reduse; dacă sectorul beneficiază de fiscalitate redusă, măcar taxele pe muncă să le plătească;
• amnistia fiscală;
• urmărirea cinstită a îndeplinirii clauzelor de off-set şi a îndatoririlor din contractele de privatizare a companiilor de stat;
• atragerea de fonduri europene şi decontarea susţinută în avans a proiectelor, pentru că a trecut perioada în care era în linie cu politica de partid să sabotezi absorbţia.

Dacă guvernanţii nu au chef să urmeze rutele menţionate mai sus, pot oricând să ceară iar conducerii BNR să folosească niscaiva contabilitate creativă asemănător anului 2012. Au fost «numiţi» de Ponta în 2014, dar puţin probabil să nu asculte de Dragnea în 2017“, a scris Isar pe blogul său.

Gabriel Biriș susține că propunerile PSD vor fi fezabile dacă vor fi făcute două lucruri.

„Pe termen mediu: eficientizarea administrării fiscale/creşterea conformării (implicit scăderea evaziunii). Pentru ca acest lucru să se întâmple e nevoie de câteva măsuri de fine-tuning (reglaj fin) în legislaţia fiscală, dar şi de accelerarea proiectului finanţat de BM de informatizare a ANAF. Evident, cea mai mare problemă rămâne TVA, de unde ar putea fi acoperit întregul deficit bugetar, dar trebuie evitate excesele declanşate de ANAF în 2014 şi 2015 împotriva firmelor româneşti, pentru a arăta că sunt venituri ca să scadă taxele (autori: Ponta&co). Gaura creată de marea fraudă ar putea fi complet eliminată dacă Directiva TVA va fi modificată în sensul permiterii taxării inverse în toate tranzacţiile între companii (TVA nu mai circulă, deci nu poate fi furată). La fel ca acum, la achiziţiile intracomunitare, iar gaura creată de mica evaziune ar putea fi semnificativ redusă prin introducerea noilor case de marcat cu memorie electronică şi modul de comunicaţie, proces fooaaaarte mult întârziat chiar de unii funcţionari din ANAF, nişte domni care par a avea alte interese…
Pe termen scurt, e nevoie de un buffer de venituri (rezerve) care să compenseze efectele de runda 1 ale reducerilor de taxe, până când efectele de runda a doua vor duce la creşterea acestora prin lărgirea bazei (atât prin conformare voluntară, cât şi prin introducerea unor măsuri de simplificare/eficientizare administrativă). Două exemple de astfel de măsuri sunt incluse în proiectul de OUG din septembrie: (I) transparentizarea deţinerilor în paradisuri fiscale şi (II) un «moment zero» construit inteligent. Cea mai mare îngrijorare a mea nu este în legătură cu reducerile de cote, ci în legătură cu erodarea bazei de impunere prin scutiri de impozite sau contribuţii sociale. Poate cineva să îmi explice de ce unii trebuie să plătească impozite şi alţii nu? De ce IT-ştii angajaţi cu contract de muncă NU plătesc impozit pe venit, iar IT-ştii freelanceri DA? Sau de ce IT-ştii cu contract de muncă trebuie să plătească contribuţiile sociale, iar IT-ştii freelanceri NU? Doar
un exemplu… Scutirile sunt RELE din multe motive, nu o să le detaliez aici. Cred cu tărie în condiţii egale («level playing»), în stabilitate şi predictibilitate. Iar asta nu se poate obţine decât cu impozite rezonabile/mici luate de la toţi/cât mai mulţi. Nu prin crearea de discriminări/scutiri, care mai şi costă mult să fie administrate corect…“, a scris Biriș.

Mituire electorală?

Salariu minim pe economie:

• 1.450 de lei în 2017
• 1.510 lei în 2018
• 1.625 de lei în 2019
• 1.750 de lei în 2020

Salariu mediu în 2017: 3.100 de lei

Pensia minimă creşte de la 400 de lei în prezent:

• 520 de lei de la 1 martie 2017
• 640 de lei de la 1 ianuarie 2018

Punctul de pensie creşte la 1.000 de lei de la 871 de lei în prezent.

De la 1 ianuarie 2018:

• Eliminarea impozitului pe venit pentru medici şi IT-işti, indiferent de salariu, şi pentru toți ceilalţi angajaţi care câştigă sub 2.000 de lei lunar.
• Reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru salariaţii cu venit lunar peste 2.000 de lei.
• Reducerea contribuţilor salariaţilor pentru CAS şi CASS la 25%, respectiv 10%.
• Eliminarea impozitului pe venit pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei. l Pentru pensiile mai mari de 2.000 de lei, impozitul pe venit va fi redus de la 16% la 10%.
• Eliminarea contribuţiilor la sănătate ale pensionarilor.
• Cu 204.000 de salariaţi mai mulţi decât în 2016 şi 60.000 de noi locuri de muncă până în 2020.
• Creșterea salariilor tuturor angajaților din sectorul public cu 56% până în 2019.
• Câte o ambulanţă în fiecare comună.
• Finanţare pentru 100.000 de start-up-uri anual.
• 1 liceu anteprenorial în fiecare judeţ.

Reacții ale politicienilor din opoziție:

Raluca Turcan, președinte interimar PNL:

„Nu puteți face deodată scăderi de taxe, reduceri de impozite și creșteri de salarii și pensii. La un moment dat, vine momentul adevărului. Și vor suferi românii, nu dumneavoastră. Fie veți crește taxele, fie vă veți împrumuta, îndatorând la greu generațiile viitoare. Fie veți arunca în aer deficitul, mergând ca o mașină cu viteză nebună pe contrasens. Nu există altă cale. Nu ați reinventat economia, nu ați reinventat capitalismul, și nici măcar populismul nu l-ați reinventat. Dar, da, este adevărat, puteți să-l duceți la cote nebănuite.
Care vor fi sursele financiare pentru asemenea promisiuni? Ne invocați mereu acel Fond Suveran de Investiții și Dezvoltare. Dar până va deveni operațional acest Fond, de unde bani?“

Nicușor Dan, președinte USR:

„În ceea ce priveşte programul economic pe care acest Guvern îl propune, noi îl apreciem ca fiind falimentar. Pe de o parte, el vorbeşte despre o creştere masivă a cheltuielilor şi, pe de altă parte, previziunile pe care le face asupra veniturilor le apreciem a fi nerealiste. De fapt, ce se întâmplă cu acest program de guvernare, modul în care el este structurat din punct de vedere economic nu poate să ducă decât la deficit, la îndatorare şi la inflaţie. De fapt, sunt promisiuni în acest program de guvernare care sună bine, dar sunt nesustenabile, se amanetează viitorul României şi se îndatorează generaţiilor viitoare.“

Declarațiile celor doi politicieni au fost făcute în discursurile lor ținute la ședința reunită a Camerei Deputaților și Senatului cu ocazia votului de învestitură pentru guvernul Sorin Grindeanu.

Klaus Iohannis despre promisiuni complicate

„Aveţi de îndeplinit promisiuni complicate. Sper ca într-o zi să explicaţi cum faceţi ca să vă încadraţi într-un deficit bugetar de 3% din PIB, să creşteţi salariile şi să reduceţi TVA şi alte taxe“.
Din alocuțiunea ținută la festivitatea de depunere a jurământului și învestire a guvernului Grindeanu.

PSD mituiește societatea. Ce urmărește?

Jurnalistul Vlad Petreanu a scris pe blogul său: „Cu siguranță că banii nu vor fi luați din averile liderilor PSD“. Cităm mai jos:

„Vor fi cadorisiți angajații plătiți din fonduri publice:

• toți angajații cu salariu minim primesc câte 200 de lei în plus (vreo 15% creștere)
• medicii și profesorii vor lua și ei 15% în plus la salariu; actorii, 50% (!)
• vor crește toate salariile plătite din fonduri publice cu 56% (!!!)

Vor fi cadorisiți pensionarii:

• eliminarea contribuțiilor la sănătate, mărirea punctului de pensie, scutirea impozitului pe venit la pensiile de peste 1500 de lei, creșterea pensiei minime garantate, medicamente compensate pentru orice boală, ieftinirea medicamentelor ieșite de sub patent cu 35% (asta o să provoace o penurie îngrozitoare de medicamente; va urma o campanie de demonizare a producătorilor)

Vor fi cadorisiți tinerii:

• studenții, creștere cu 250% (!!!) a burselor; de asemenea, transport gratuit CFR pentru toți tinerii, 10.000 de burse de câte 200.000 de lei pentru tinerii care vor să înceapă afaceri.

Vor fi cadorisiți oamenii de afaceri:

• creșterea plafonului pentru IMM-uri la 500.000 de euro, reducerea impozitului pentru micro la 1%, TVA zero la vânzarea de publicitate.

Va fi cadorisită Armata:

• se vor achiziționa fregate, blindate, avioane de luptă.

Mai sunt și alte cadouri pentru toată lumea, de-a valma:

• terenuri pentru construcția a opt spitale regionale și a unuia republican (!), eliminarea a 102 taxe nefiscale (inclusiv faimoasa taxă radio-TV, extrem de nepopulară, dar foarte necesară, de altfel), 5.000 de hectare de pădure, canalizare, drumuri pentru 5000 de comune, impozit zero la vânzarea locuințelor sub 100.000 de euro, 5.000 de ambulanțe în plus (asta este o imposibilitate totală, presupune vreo 30.000 de angajați specializați suplimentari).

Cât vor costa toate aceste cadouri? Eu n-am găsit nimic coerent comunicat de PSD în privința costurilor. Miliarde, oricum. Miliarde.

De unde banii pentru toate astea? Productivitatea n-a crescut deodată cu 30%. N-au urcat exporturile cu 40% an pe an. Gradul de colectare a taxelor (cel mai mic din UE, de 28%) nu va ajunge nici anul ăsta la 50%.
Cu siguranță că banii nu vor fi luați din averile liderilor PSD.

Ca de obicei, banii vor fi luați de la investiții, poate din împrumuturi – și, cine știe, poate dintr-un deficit mai mare de 3%, mai dă-o dracu’ de UE cu regulile ei, noi suntem români! Adică banii vor fi luați din viitorul alternativ al României prospere, ca s-o țină pe loc, în prezentul înapoiat și sărac.

Mai puține căi ferate, mai mult parizer, ăsta e programul de guvernare al PSD“.

O posibilitate: bani recuperaţi din majorări de taxe

Noul ministru al Finanţelor, Viorel Ştefan, a vorbit în Parlament despre pachetul legislativ privind taxarea în domeniul hidrocarburilor, care va conţine, pe lângă o nouă formulă de stabilire a redevenţelor, şi un impozit suplimentar de 20% pe producţia de petrol şi gaze naturale care nu se prelucrează în ţară. În plus, să nu uităm că PSD a vrut să amâne reducerea TVA şi eliminarea unor taxe, de la 1 ianuarie.

„Bugetul şi măsurile de relaxare fiscală şi creşterile de cheltuieli pe care le propune riscă să nu fie sustenabile“, a spus Claudiu Năsui, deputat USR.

„Creşterea punctului de pensie de la 871 la 1.000 de lei şi a salariului minim la 1.250 la 1.450 de lei, câtă vreme gradul de colectare a veniturilor bugetare în 2016 reprezintă un minim al ultimilor 5 ani…“, și-a exprimat îngrijorarea Remus Borza, deputat ALDE.

„Nu ne vom închide sub nicio formă pe creștere de deficit, sigur că acolo unde mai există potențial de economisire este pe partea de cheltuieli“, a dat asigurări Viorel Ștefan.

Cristian Crețu, Dan Nicu

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.