Curtea Constituţională a respins, miercuri, sesizarea Guvernului privind implicarea lui Băsescu T. în campania electorală, formulată după ce acesta s-a pozat pe plajă cu un tricou al PMP și a spus că votează cu partidul pe care i l-a făcut cadou apropiatei sale, Udrea E..
În plus, același for de control constituțional a respins și sesizarea lui Băsescu, prin care îl pâra pe Ponta că nu a vrut să contrasemneze decretele prin care voia să își decoreze cu noi zdrăngănele intelectualii de curte.
Ce anunță oficial Curtea Constituțională a României printr-un comunicat de presă:
”Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.e) din Constituţia României şi al art.34 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a examinat :
I. Cererea formulată de prim-ministrul României de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României şi Preşedintele României, generat de conduita şi declarațiile publice ale Preşedintelui României, fapte considerate a fi de natură să afecteze competenţele Guvernului României în ceea ce privește organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European şi a alegerilor parțiale pentru Parlamentul României – Camera Deputaților şi Senat din anul 2014.
II. Cererea formulată de Preşedintele României de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională între prim-ministrul României şi Preşedintele României, generat de refuzul nemotivat al prim-ministrului de a contrasemna un decret prezidenţial de conferire a unor decoraţii.
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională a decis:
I. Cu unanimitate de voturi, a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României şi Guvernul României, generat de conduita şi declaraţiile publice ale Preşedintele României.
II. Cu majoritate de voturi, a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între prim-ministrul României, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, ivit ca urmare a nemotivării refuzului prim-ministrului de a contrasemna decretul Preşedintelui României privind conferirea unor decoraţii.
Deciziile sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică Preşedintelui României şi prim-ministrului României.
Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
De unde a pornit totul:
Aflat într-o mini-vacanţă pe litoral, Traian Băsescu s-a întâlnit cu mai mulţi membri şi candidaţi la europarlamentare ai PMP. După o „şedinţă de lucru” şi un prânz la un restaurant, a urmat o „şedinţă foto” pe plajă. Mai multe poze de aici au fost postate de Elena Udrea pe pagina ei de Facebook. Traian Băsescu apare în poze într-un tricou inscripţionat (în limba engleză) „Vote for PMP”, un îndemn pe faţă de votare cu acest partid politic. Iniţial, într-o declaraţie de presă de la Palatul Cotroceni a îndemnat să nu fie votat la şefia CE un lider de familie politică, acum cu subiect şi predicat îndeamnă electoratul să voteze partidul pe care el l-a creat.
Băsescu a declarat, pe 4 mai a.c., de la tribuna prezidențială, răspunzând unei întrebări referitoare la apariţia purtând un tricou cu sigla Partidului Mişcarea Populară, că are dreptul să se îmbrace cum doreşte.
„”Vă spun din nou. Păcat că sunt steagurile în spate, că aș fi venit, din nou cu acel tricou. Am dreptul să mă îmbrac cum vreau”, a declarat Băsescu, întrebat cum consideră faptul că a apărut în public îmbrăcat într-un tricou cu însemnele PMP.
Întrebat dacă nu consideră că gestul său apare ca fiind unul de partizanat politic și încalcă prevederile Constituției referitoare la rolul președintelui României, Traian Băsescu a răspuns: „Voi vota Partidul Mișcarea Populară. M-ați întrebat. dacă nu m-ați fi întrebat, nu v-aș fi răspuns. Ar fi fost mult mai nepoliticos să nu vă răspund. Deci, eu voi vota Partidul Mișcarea Populară”.
Curtea s-a pronunțat, tot miercuri, și asupra unei alte sesizări, conform anunțului oficial:
”În ziua de 21 mai 2014, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a întrunit pentru a soluţiona, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţia de neconstituţionalitate asupra unor dispoziţii din Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, obiecţie formulată de un număr de 83 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.
În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art.39 alin.(6), art.42 alin.(1) şi (10), art.43 alin.(2), art.48 alin.(1) şi (8), art.51 alin.(6), art.57 alin.(6), art.59 alin.(6), art.62 alin.(2), art.75 alin.(4), art.77 alin.(4), art.111 alin.(2) şi ale art.160 alin.(5) din Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, precum şi ale Legii în ansamblul său sunt constituţionale, în raport de criticile formulate.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României.”
ACTUALIZARE 1:
Radu Tudor a spus la Antena 3 că cererea lui Ponta este prost construită din punct de vedere juridic:
Judecatorul CCR a adaugat ca „in ceea ce priveste comportamentul presedintelui, el este definit de Constitutie, el este mediator intre puterile statului, intre institutii, intre stat si cetateni, astfel incat Parlamentul este in drept sa analizeze daca anumite gesturi, atitudini politice, declaratii politice ale presedintelui au incalcat sau nu Constitutia. Noi nu avem atributii de interpretare a Constituiei.”
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.