În timpul Războiului Rece, în anii 1980, se numeau SS-20, Pershing I și Pershing II. Aceste rachete cu rază medie de acțiune au băgat spaima în două generații de europeni.
Acum, la circa 25 de ani de la scoaterea din serviciu a celor două sisteme, între Washington și Federația Rusă începe o cursă, deocamdată retorică, a înarmării balistice a Europei. Surse americane citate de presa internațională au precizat că în Europa ar putea fi din nou adus armament strategic și tactic. Pentru început, acesta ar trebui să fie suficient pentru a dota o forță umană de 5.000 de militari americani. Parte din armament și trupe ar urma să staționeze și în statele din flancul estic al NATO – țările baltice, Polonia, România și Bulgaria.
Logica americană pleacă de la informațiile că Rusia violează Tratatul Forțelor Nucleare cu rază intermediară de acțiune. Semnat în 1987, este tratatul care a mai rămas în vigoare, după ce administrația George W. Bush a retras SUA din Tratatul ABM, care interzicea dezvoltarea rachetelor balistice intercontinentale. Chiar dacă niciun serviciu de informații european nu are capabilități de supraveghere mai bune decât ale americanilor, niciun stat aliat din Europa nu dă semne că dorește sa se bazeze pe informațiile americane cum că Moscova ar fi incalcat tratatul – un pretext bun pentru readucerea rachetelor SUA în Europa. Washingtonul consideră că Rusia a dezvoltat și testat racheta R-500, cu rază de acțiune de peste 500 de km, o variantă a temutelor Iskander, precum și rachetele RS-26, cu o rază de acțiune care ar acoperi intregul teritoriu NATO.
În Germania, scena unor proteste uriașe organizate în anii 1980 de mișcarea pentru dezarmare nucleară, împotriva staționării rachetelor americane, dar și terenul propice unde agenții sovietici puteau racola tineri idealiști, mișcarea previzionată de Washington nu este bine vazută. Ministrul de Externe Frank-Walter Steinmeier vorbește despre ”un reflex al războiului rece”. Experți militari germani arată că racheta RS-26 nu intră sub incidenta tratatului privind armele cu rază intermediară de acțiune și nu poate fi invocată de americani drept pretext pentru decizia lor. Germanii par să nu creadă nici în amenințarea rusă. Vicepreședintele serviciului de spionaj (BND), Guido Muller, spune că anunțul președintelui Putin cum că Rusia își va dota armata în acest an cu 40 de rachete balistice capabile să penetreze sistemul antirachetă nu este decât ”spectacol de propaganda”. Este imposibil să modernizezi într-un interval atât de scurt un asemenea arsenal, chiar și presupunând că toate detaliile tehnice sunt puse la punct, consideră șeful BND.
La Moscova, posibilitatea ca SUA să revină cu rachetele sale cu rază medie de acțiune în Europa este puternic mediatizată. Se consideră că riscul este unul major. Precedentele se adună deja. Nu numai SUA au renunta la aplicarea unui tratat fundamental – ABM, ci și Moscova – atunci când s-a retras din Tratatul Forțelor Convenționale în Europa, pentru a avea mână liberă pentru a ataca Georgia si, mai apoi, pentru a-și masa trupele la granița cu Ucraina.
Cert este că renunțarea la Tratatul Forțelor Nucleare cu rază intermediară de actiune ar readuce Europa la paradigma anilor 1980 – atunci când toate capitalele europene puteau fi șterse de pe fața pământului în mai puțin de 8 minute de către rachetele sovietice SS-20 si cele americane Pershing II.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.