Ce le face premierul Viktor Orban băncilor străine din Ungaria

Guvernul de la Budapesta este tot mai aproape de atingerea unuia dintre obiectivele sale – încetarea “influenţei străine” în sectorul bancar – însă nu poate estima care vor fi costurile asociate.

Premierul Viktor Orban a anunţat că statul este pregătit să cumpere o parte din acţiunile Erste Bank Ungaria, ca măsură de întărire a controlului statului în acest domeniu. Erste Bank a anunţat că va vinde circa 30% din operaţiunile sale în Ungaria, 15% urmând să revină statului şi alte 15% Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Până în 2019, guvernul doreste sa devină un jucător important pe piaţa bancară.

Până acum, guvernul Orban a devenit acţionar majoritar la doua bănci străine din Ungaria: Budapest Bank (deţinută de GE Capital) şi MKB Bank (deţinută de Bayerische Landesbank). Cea mai mare bancă din Ungaria este una autohtonă – OTP Bank. Alţi actori importanţi sunt Erste, Raiffeisen, UniCredit şi Intesa SanPaolo.

Achiziţionarea unui pachet însemnat de acţiuni în cadrul Erste Bank Ungaria va fi însoţită de reducerea taxei pe care acelaşi guvern Orban a impus-o în domeniul bancar începând cu 2010. Este cea mai mare taxă pe operaţiunile bancare din Europa şi chiar după ce reducerea sa etapizată (ce urmează să se încheie în 2017) se va realiza, taxa îşi va păstra poziţia în acest clasament. Reducerea taxei este pusă de analişti pe seama creşterii cotei de participaţie a statului în sectorul bancar.

În cei patru ani de aplicare a taxei, guvernul a obţinut circa 3,1 miliarde de dolari. Taxa a fost indrodusă în septembrie 2010, fiind însoţită şi de naţionalizarea fondurilor de pensii din Ungaria, ca măsură împotriva crizei financiare cu care se confruntă ţara. Măsurile au stârnit proteste la Bruxelles şi în mediul bancar, iar rezultatul a fost o depreciere a forintului care a redus semnificativ valoarea sumelor pe care Viktor Orban le-a introdus în vistieria statului. Ulterior, băncile din Ungaria s-au conformat noii legislaţii şi au accpetat, printre altele, şi convertirea în forinţi a creditelor în valută acordate populaţiei, motiv pentru care cetăţenii ungari nu au fost deloc atinşi de explozie a fracului elevţian.

Opoziţia extrem de firavă de la Budapesta a criticat planul premierului Orban de a achiziţiona pachete consisitente de acţiuni ale băncilor din Ungaria. Socialiştii nu critică strategia în sine, însă consideră că sumele pe care le va investi guvernul ar fi trebuit sa fie folosite pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei. Cât pentru Partidul Liberal, noile achiziţii sunt văzute ca nepotrivite, penttru că ele nu vor putea fi realizate decât prin sporirea deficitului bugetar şi, pe de altă parte, par să semene cu o “colectivizare”.

Cât priveşte reducerea taxei pe operaţiunile bancare, anunţarea acestei măsuri vine simultan cu decizia guvernului de a reduce drastic taxa pe publicitate impusă unei televiziuni germane ce operează în Ungaria – RTL. Taxa impusa televiziunilor este uriaşă, iar RTL Klub, un post critic la adresa guvernului, trebuia să plătească nu mai puţin de 50% din veniturile încasate din publicitate. Chiar în ajunul vizitei Angelei Merkel la Budapesta, pe 2 februarie, taxa a fost redusă la 5%. În acest context, se poate aprecia că guvernul Orban este dispus să abdice de la proiectul sau “neliberal” – cum l-a numit chiar Viktor Orban. Însă alte taxe rămân în vigoare în Ungaria (cele pentru companiile din telecomunicaţii, energie, comerţ), precum şi naţionalizarea mai multor companii din domeniul utilităţilor publice.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.