Guvernul condus de Chiril Gaburici a aprobat hotărârea prin care premierul și întreg Cabinetul de Miniștri și-a dat demisia. Dupa un mandat de putin peste 100 de zile, guvernul Gaburici lasa tara in pragul intrării în incapacitate de plată, după cum premierul însuși a declarat cu puțin înainte de a-și anunța demisia. Pe lângă această dovadă clară de incompetență, actualul executiv mai lasă țara în plin scandal al jafului de un miliard de dolari de la trei bănci comerciale.
Țara este la mâna FMI in acest moment, iar instabilitatea politică a făcut ca delegația Fondului să-și amâne vizita la Chișinau ce trebuia să aibă loc pe data de 15 iunie. Fondul cere dizolvarea celor trei bănci, însă liderii partidelor care l-au susținut pe Gaburici (PLDM si PD) nici nu vor sa audă de asta. Situația dificilă din domeniul bancar și financiar, manipulat insidios de Rusia, nu face decât să vulnerabilizeze și mai mult Republica Moldova în fața Moscovei, care poate folosi oricand trupele din Trananistria drept cap de pod pentru a destabiliza regiunea Odessa, la nici 300 de km de frontiera României.
Chiril Gaburici și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru al Republicii Moldova vineri, cadrul unui briefing de presă. Printre motivele invocate de el a fost și dosarul penal pornit în cazul actului de studii bănuit de fals și lipsa unei majorități parlamentare.
Guvernul Gaburici, susținut tacit în Parlament de catre Partidul Comunistilor, s-a născut mort, pe fondul disputelor dintre partidele pro-europene, cu Partidul Liberal condiționând participarea la guvernare de implementarea reformelor solicitate de Bruxelles, în special în domeniul justitiei, unde a fost propusă numirea unui procuror general străin, dintr-un stat UE.
Executivul nu s-a remarcat prin nimic în scurtul mandat, în afară de câteva figuri exotice, precum ministrul Economiei, moldo-francezul Stephane Bride, și însuși premierul Chiril Gaburici, fost director general al companiei Moldcell și apoi, în Azerbaidjan, la Azercell, lipsit total de experiență politică și cu ceva pete în activitatea managerială, scoase în evidență de presa de la Chișinău și Baku. Pe scurt, un om de paie al liderilor partidelor care l-au susținut oficial – Vlad Filat și Marian Lupu. Când marioneta s-a vazut luată în colimator de justiție și incapabilă să administreze țara, a ales să iasă din scena extrem de revoltată împotriva păpușarilor care i-au oferit înalta demnitate, trimițând o scrisoare prin care cerea demiterea imediată a guvernatorului Băncii Naționale și a procurorului general pe care îi bănuieşte că au reacționat suspect și inadecvat la jaful de pe piața financiară – încă o dovadă a neputinței și o încercare de a ieși din politica cu imaginea cât mai puțin pătată.
După ce încheierea procedurii legale de demitere a Guvernului, președintele țării, Nicolae Timofti trebuie să semneze un decret privind numirea unui prim-ministru interimar. Guvernul, în actuala sa componență, va continua administreze afacerile publice, până la depunerea jurământului de învestire de către un nou Cabinet de miniștri.
Se reiau practic negocierile dificile între formațiunile pro-europene pentru formarea unui executiv. Ultima rundă a durat aproape trei luni. Acum lucrurile pot fi si mai complicate, căci a apărut o nouă forță politică – ”Platforma Populară Europeană din Moldova – Iurie Leancă”, creatia fostului premier Iurie Leancă, un alt politician venit din zona managerială care s-a declarat învins de sistemul oligarhic al șefilor pe linie de partid și și-a abandonat formațiunea. Există însă și semne bune, pentru că alegerile locale de pe 14 iunie arată că orientarea populației se menține pe vectorul european – cele patru partide pro-occidentale au câștigat împreună 58% din voturi (statistica este valabilă pentru mandatele de consilieri, pentru mai multe primarii urmând și un al doilea tur de scrutin), în timp ce socialistii pro-moscoviți și comuniștii cu o orientare mai degrabă ”moldovenistă” au luat doar 31,4%.
Totul depinde însă de cât de solidare vor fi partidele pro-europene și cum se vor angaja în realizarea reformelor. În Parlament lucrurile sunt complicate, cu PLDM-PD-PL cumulând 53 de mandate, iar PCRM și PSRM având 48. Orice disidență se poate dovedi fatală. Alegerile locale au ilustrat exemplar cât de putrede sunt sistemul politic și justiția, odată ce Ilan Shor, oligarhul moldo-israelian urmărit penal și aflat în arest la domiciliu pentru jaful din sistemul bancar, a candidat și a fost ales primar în Orhei din primul tur, iar Renato Usatîi, oligarh căruia justiția i-a interzis participarea la alegerile parlamentare din noiembrie 2014 cu formațiunea sa finanțată secret de Moscova, a fost ales primar în Bălți.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.