Judecătorii din România au din ce în ce mai multă treabă din pricina înmulțirii proceselor deschise de clienții băncilor, cei care au luat credite în franci elvețieni „ar fi trebuit să știe” la ce riscuri se expun, legea dării în plată a creat un hazar moral.
Acestea sunt câteva concluzii ce se desprind din primul seminar pe care Institutul Superior al Magistraturii și Banca Națională a României l-au organizat pentru magistrați. Acest eveniment vine pe fondul creșterii litigiilor pe clauze abuzive, darea în plată și pe conversie creditelor în franci elvețieni. Judecătorii care au participat au fost selectați de către Valentin Lazea, economist șef al BNR iar printre vorbitori s-au numărat Bogdan Stănescu, consilierul fostului viceguvernator al BNR Bogdan Olteanu, actualmente consultant de strategie la Cancelaria Guvernatorului BNR și deținătorul în timp a 25 de funcții deținute la stat, ultima fiind cea de membru interimar al Consiliului de Administrație al Nuclearelectrica, Valentin Păunescu, director al Direcției Juridice din cadrul Băncii Centrale, Radu Rizoiu, formator INM. Vorbitorii le-au relatat magistraților aceleași argumente împotriva legii dării în plată și a celei de conversie a creditelor în franci elvețieni pe care reprezentanții BNR și ai băncilor le-au prezentat în ultimii doi ani în diverse conferințe și în cadrul comisiilor parlamentare de specialitate, susține avocatul Alexandra Burada, de la Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, participant la seminar în calitate de observator. „Moderatorii seminarului au reluat argumentele şi temele prezentate în cadrul dezbaterilor parlamentare ocazionate de proiectele de lege privind legea conversiei şi darea în plată. În cadrul prezentării s-a insistat asupra unor aspecte care ţin de educaţia financiară a consumatorului şi comportamentul ideal al acestuia la contractarea unui credit, fiind recomandată o atitudine generală prudentă, subliniind faptul că un consumator diligent trebuia să se orienteze către un credit în lei, pe o perioadă maximă de 10 ani şi cu dobânda fixă. Cu toate acestea, în cadrul prezentării nu au fost prezentate cu claritate opţiunile consumatorilor existente în anii de referinţă ai creditării (2006-2008), trecându-se cu uşurinţă peste descrierea fenomenului economic şi social existent la acea dată, coroborat şi cu relaxarea politicii de creditare. Deşi s-a menţionat faptul că băncile aveau o obligaţie de informare a consumatorilor asupra riscului valutar, s-a concluzionat că până la urmă acesta era un risc inerent pe care toţi consumatorii ar fi trebuit să îl cunoască. De asemenea, s-a revenit asupra argumentului potrivit căruia dobânda aplicabilă creditelor în CHF era semnificativ mai mică decât cea aplicabilă creditelor în EUR, în concluzie creditaţii în CHF au avut un beneficiu, plătind în realitate mai puţin. S-a menţionat faptul că interzicerea produsului era imposibilă (având în vedere liberă circulaţie a capitalurilor) dar că acesta a necesitat reglementare, fără a fi menţionată şi care a fost aceea. Concluzia a fost aceea că ”neştiinţă nu exonerează” iar consumatorul ”ar fi trebuit să ştie”, a spus Burada.
Subiectul impreviziunii a fost dezbătut succint, în opinia moderatorilor acesta se poate referi la ”majorarea dobânzilor determinată de schimbările pieţei”. De asemenea, s-a specificat că intervenţia contractuală nu este o soluţie şi că trebuie avută în vedere şi posibilitatea creditorilor de a acomoda o atare soluţie. A fost prezentată recentă soluţie a Judecătoriei Sectorului 2 de împărţire a cursului valutar dar nu s-a comentat dacă această este potrivită sau nu.
Instanța Judecătoriei Sectorului 2 a obligat Bancpost, în dosarul Buzatu, și Banca Transilvania, în dosarul Ruxandra, să adapteze contractul de credit și să adapteze cursul valutar al contractului. În plus, a decis să elimine comisionul de acordare și comisionul de administrare, adaptând astfel contractul de credit în baza principiului impreviziunii Aceste decizii vin după ce la începutul lunii februarie legea conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric a fost declarată neconstituţională. Judecătorii CCR au admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Guvernul Cioloș în toamna trecută. Sesizarea a fost trimisă de la Curte pe 24 octombrie, după adoptarea de către Parlament a legii care prevede conversia creditelor în franci elveţieni la cursul de la data acordării.
Executivul a apreciat că legea operează retroactiv, dar a dat aviz pozitiv proiectului în condiţiile în care ar fi fost incluse mai multe prevederi cu caracter social, precum un grad de îndatorare şi un plafon. Proiectul de lege privind conversia creditelor în franci elveţieni a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor pe 18 octombrie 2016. CCR le-a sugerat, astfel, indirect, datornicilor să meargă în instanță și să-și ceară dreptatea în fața băncilor prin intermediul impreviziunii. Cu alte cuvinte, datornicii care au ajuns în imposibilitatea efectivă de a-și mai plăti datoriile la bancă pot să meargă în instanță și să ceară o echilibrare a contractului, astfel încât să poată să-și plătească în continuare datoriile și să nu trebuiască să fie executați silit.
În sentința dată în dosarul Ruxandra, Judecătoria Sectorului 2 a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Volksbank România (preluată de Banca Transilvania). De asemenea, a anulat cererea în contradictoriu cu Volksbank ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosinţă.
Totodată, a admis în parte acţiunea în contradictoriu cu Banca Transilvania. Instanța a dispus adaptarea pentru viitor a convenţiei de credit nr. 0111820/13.07.2007, în sensul că toate sumele datorate de reclamantă (Alina Ruxandra) în temeiul convenţiei de credit se vor calcula la o valoare CHF egală cu jumătate din diferenţa dintre cursul CHF de la momentul plăţii şi valoarea CHF de la momentul contractării, la care se va adăuga valoarea CHF de la momentul contractării.
Instanța a dispus restituirea de către Banca Transilvania în favoarea reclamantei a sumelor excedentar încasate, în raport de formula de calcul, începând cu data introducerii acţiunii. Totodată, a respins acţiunea în contradictoriu Banca Transilvania ca neîntemeiată și a obligat instituția financiară la plata către reclamantă a sumei de 1.000 lei, cu titlu de onorariu de avocat parţial, aferent capătului de cerere admis.
Seminarul a fost deschis de Radu Rizoiu care a făcut o scurtă pledoarie a nevoii generale de a fi respectate contractele. Acesta a menţionat faptul că „Judecătorul trebuie să facă tot ce poate pentru a da efecte contractului”. Totodată s-a indicat faptul că BNR are rol de legiuitor în domeniul Bancar fiind singurul în măsură să dicteze reglementările în acest domeniu, susține Alexandru Dimitriu, partener la Piperea și asociații. L-a urmat Alexandru Păunescu, pe care Dimitriu l-a acuzat că a folosit întregul arsenal de manipulare de care dispunea. „A început prin a spune că în societate, în ceea ce priveşte băncile şi consumatorii, s-au creat baricade şi este bine că judecătorii să fie de partea bună a baricadei. Judecătorii, alături de cei care lucrează în BNR, reprezintă elitele din România şi numai cu ajutorul elitelor este posibilă dezvoltarea României. Legile care au fost adoptate în domeniul protecţiei consumatorilor nu trebuie aplicate automat (se insinua că acestea nu ar trebui să îşi producă efectele şi că trebuie găsite metode astfel încât să nu fie aplicate).
Totodată, a fost deplâns faptul că judecătorii au din ce în ce mai multă treabă din cauza consumatorilor care dau în judecată băncile.
Temele prezentate au fost presărate cu atacuri la persoană, fiind vizate unele asociaţii de protecţie a consumatorilor şi, desigur, unele persoane care îi apară pe consumatori. S-a susţinut că băncile nu au avut profituri mari şi că, de fapt, au avut şi pierderi şi că au fost nevoiete să îşi dea afară unii angajaţi. Dar cel mai mult s-a insistat pe faptul că băncile sunt prea importante pentru a da faliment. S-a adus în discuţie că legea dării în plată generează un hazard moral, că oamenii nu mai plătesc ratele pentru că pot da în plată şi că în felul acesta sunt penalizaţi cei care plătesc, ei fiind cei care vor trebui să acopere costul implicat de darea în plată. Aşadar, toţi consumatorii suferă dacă se aplică darea în plată şi, în general, dacă se încearcă reducerea costurilor contractuale pe calea instanţei”, a spus Dimitriu într-un raport. Acesta a participat la seminar din partea asociației Parakletos în calitate de observator.
S-a vorbit şi despre CHF, fiind indicaţi că vinovaţi toţi consumatorii care s-au hazardat să ia credite într-o monedă pe care nu o ştiau, a adăugat partenerul Piperea și asociații. „Băncile nu aveau nicio vină, căci erau libere să ofere credite în orice monedă doreau.
Cel mai bizar argument a fost acela că, de vreme ce consumatorii erau ghidaţi doar de dorinţa de a se împrumuta şi de a cheltui, uitând de prudenţă (s-a spus chiar că aceştia nu ar fi trebuit să aibă încredere în ofiţerii de credite, că „nu poţi să ai încredere oarbă în cel care îţi vinde ceva”), înseamnă că doar consumatorii sunt vinovaţi.
Concluzia cu care am plecat de la acest seminar este că ţinerea acestor cursuri reprezintă o gravă ingerinţă în justiţie, fiind pusă într-o lumina negativă cerinţa fundamentală a unui stat de drept, adică cerinţa imparţialităţii judecătorilor. Aceştia, din nefericiere, sunt puşi să asculte doar o versiune a adevărului, cea a băncilor (reprezentanţii BNR s-au comportat că adevăraţi avocaţi ai băncilor).
În mod normal, pentru a asigura imparţialitatea, la aceste seminarii ar fi trebuit să ia cuvântul, în calitate de formatori, şi reprezentanţi ai asociaţiilor de protecţie a consumatorilor, astfel încât să fie ascultate ambele versiuni ale fenomenului, doar în acest fel putând fi păstrată măcar aparenţă de căutare a adevărului”, a încheiat Dimitriu.
Un nou seminar organizat cu BNR va fi organizat pe 9 octombrie la București și timp de două zile începând cu 27 aprilie și 5 octombrie la Sinaia, unde banca centrală va finanța cazarea și masa magistraților.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.