În timp ce batalioanele de voluntari și soldații din armata regulată mureau în estul Ucrainei, președintele Petro Poroșenko a înființat o companie offshore în Insulele Virgine, arată documentele firmei Mossack Fonseca scurse în presă. Poroșenko a înregistrat compania Prime Asset Partners Ltd. pe 21 august 2014. Documentele arată că Poroșenko este singurul acționar al firmei.
Poroșenko făcea aceste lucruri la ceva mai mult de două luni după ce a fost ales președinte și după ce promisese că va renunța la afaceri. A înregistrat firma respectivă cu doar patru zile înainte ca pe frontul din Donbas să înceapă cea mai mare contraofensiva a rebelilor pro-ruși, când armata ucraineană era slăbită. Considera oare Poroșenko că nu va sta mult în fruntea statului și își pregătea banii pentru „zile negre” în exil?
O firmă de avocatură angajată de Poroșenko a menționat că firmele deținute de președinte în afara Ucrainei ”nu au deschis conturi bancare și nu au operat tranzacții financiare. De aceea, suspiciunile de evaziune fiscală nu se susțin”.
Documentele obținute de jurnaliști arată că niciunul dintre conturile lui Poroșenko nu are mai mult de 3.000 de dolari, însă jurnaliștii scriu că aceste conturi offshore ar fi putut să faciliteze președintelui ucrainean o evaziune fiscală de milioane de dolari. Acțiunile lui Porosenko sunt ilegale pentru că în timpul mandatului este ilegală înființarea unor companii.
Afacerile lui Poroșenko, un oligarh care a făcut avere din afacerile cu dulciuri în Ucraina și fostele republici sovietice, sunt estimate la miliarde de dolari. În momentul în care a fost ales președinte, Poroșenko s-a angajat să vândă compania ”Roshen”, perla coroanei sale, însă după aproape doi ani nu a vândut nicio acțiune. Averea personală a președintelui este estimată de Bloomberg la peste 700 de milioane de dolari. ”Orice om de afaceri ar trebui să se gândească cât de curată își dorește să fie afacerea lui. De aceea mă gândesc că un demnitar care înregistrează un offshore o face pentru a nu plăti taxe”, spune pentru Foreign Policy Maggie Murphy, de la Transparency International.
Dezvăluirile Panama Papers vin pentru Poroșenko într-un moment în care popularitatea sa se prăbușește. Este acuzat că a menținut în funcție un procuror general corupt care îi asculta ordinele, că dorește numirea unui nou premier (Volodimir Groisman, președintele Radei Supreme) care face parte din clica sa și nu este suficient de deschis pentru reformele anticorupție. Pe acest fond, deputați din Partidul Radical, naționalist, au declarat că vor iniția procedura de de destituire a președintelui. Ei cer constituirea unei comisii parlamentare de investigație care să cerceteze offshore-urile președintelui.
Prietenii lui Vladimir Putin
Președintele Vladimir Putin nu este legat în mod direct de scandalul Panama Papers. Presa insistă însă pe Sergei Roldughin, violoncelist, un bun prieten al președintelui Federației Ruse. Roudughin a fost coleg de școală cu Putin și cel care i-a prezentat-o KGB-istului pe atunci Putin pe viitoarea sa soție Ludmila. Mai apar și numele mai multor personaje din cercul apropiat al președintelui, iar presa occidentală spune că în acest fel Putin ar fi putut ascunde 2 miliarde de dolari în offeshore-uri.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că este vorba de o campanie contra Rusiei şi de un nou nivel al „putinofobiei”. „Publictul-ţintă al acestei campanii este cel din Rusia. Chiar dacă Vladimir Putin nu este menţionat direct în aceste dosare şi chiar dacă sunt menţionaţi liderii altor ţări, pentru noi este clar că obiectivul acestor informaţii este preşedintele Rusiei, mai ales în contextul alegerilor parlamentare şi al scrutinului prezidenţial, de peste doi ani”, a spus Peskov.
Tatăl lui David Cameron
Un alt caz legat de un nume important din politica mondială este cel al tatălui lui David Cameron, premierul Marii Britanii. Ian Cameron, care a decedat în 2010, a făcut evaziune fiscala în țara sa recurgând la rezidenți din Bahamas care să-și puna semnătura în locul lui pe documentele fiscale. Ian Cameron era directorul fondului de investiții Blaimore Holdings, creat în 1982, care oficial era condus din Bahamas. Fondul administra averi de milioane de lire sterile ale familiilor bogate din Marea Britanie.
The Guardian amintește de pliantele prin care fondul își facea reclama: ”Nu este supus taxării veniturilor sau a câștigurilor de capital” și ”fondul nu va fi supus taxei corporative a Regatului Unit sau taxei pe profit”. Laburiștii l-au atacat pe premierul Cameron spunând că ”a promis și nu a reușit să pună capăt secretului taxării și să interzică schemele offshore ce sunt ”inacceptabil moral”, iar acum e nevoie de acțiune cu adevărat”. Cum a comentat premierul? A spus că este vorba de o ”poveste veche” și cancelaria sa a precizat că investițiile făcute de David Cameron sunt ”o chestiune privată”.
Negociaorul austerității din Grecia
Rolul avut în impunerea austerității în Grecia face interesant și cazul următorului personaj. Este Satvros Papastavrou, membru al celui mai important partid de opoziție, Noua Democratie (conservator). Însă Papastavrou s-a aflat la putere în momentul în care premierul Antonis Samars negocia condițiile dure impuse de creditori Greciei. Era consilierul lui Samaras însărcinat chiar cu negocierile cu troica FMI-Banca Centrală Europeană-Comisia Europeană.
Troica cerea stoparea evaziunii fiscale, iar Papastavrou negocia ”intens” știind că are un depozit nedeclarat de 7 milioane de euro la banca elvețiană HSBC. A negat că ar fi contul său pâna în februarie 2016, când a plătit statului o amendă de 3,6 milioane de dolari, pentru a nu fi acuzat de fraudă fiscală.
Negociatorul cu FMI era membru în mai multe consilii de administrație în Panama. A spus însă că nu a primit bani pentru asta și că nu este proprietarul vreunei companii sau fundații din Panama și că nu era obligat să declare acest lucru fiscului.
Partidul de stânga Syriza, aflat la guvernare, s-a limitat să-i trimită o scrisoare consilierului conservator în care il ”felicită” pentru ”gama largă de business-uri”.
Soția comisarului european pentru Energie
Mai este legat de scandalul Panama Papers și un comisar european – spaniolul Miguel Arias Canete, deținătorul portofoliului Energiei. Documentele arată că soția sa, Micaela Domecq Solis-Beaumont, avea prerogativa de a aproba tranzacțiile financiare ale companiei Rinconda Incestments Group, înregistrată în 2005 în Panama. Soția lui Canete face parte dintr-o familie de aristocrați implicată în afaceri cu lemn, vin și creșterea animalelor în Spania. Unele dintre companiile deținute de această familie au beneficiat de subsidii europene grase pentru agricultură în perioada în care Canete era europarlamentar (1986-1999) și ministru al Agriculturii la Madrid (2000-2004).
Evident, Canete neagă că ar fi fost vorba de vreun conflict de interese, după cum a precizat o purtătoare de cuvânt al Comisiei Europene. Ea a spus că acea compaie din Panama este inactivă de mulți ani și Canete și-a preluat mandatul de comisar în 2014. Ce spune OLAF? ”Momentan, OLAF nu a decshis o investigație in acest caz”, menționează biroul de presă al oficiului antifraudă al UE.
Un ministru maltez
Oficialii maltezi au deja antecedente la Bruxelles. Fostul ministru de Externe al Maltei și apoi comisar european pentru Sănătate (2010-2012), John Dalli a fost implicat într-un scandal legat de lobby-ul industriei tutunului și a fost nevoit să demisioneze. Panama Papers aduce acum în centrul atenției un ministru din Malta – Konrad Mizzi, ministrul Sănătății și Energiei. La scurt timp după ce a fost numit ministru, în 2013, Mizzi a înființat offshore-ul Hearnvile, în Panama. În 2015 a înregistrat un offshore în Noua Zeelandă, care era acționar la cel din Panama. Beneficiari erau înregistrați sotia sa, consulul Maltei la Shanghai, și cei doi copii.
Ce spune ministrul maltez, pe care altfel l-am fi putut vedea comisar la Bruxelles în viitor? ”Nu am bani în companie. M-am supus auditului. Nu este niciun cont secret”. El a adăugat că acea companie din Panama va fi desființată imediat după incheierea investigațiilor.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.