Noua constituție a Turciei va menține caracterul laic al statului, a asigurat premierul Ahmet Davutoglu. A fost un răspuns adresat celor care au cerut renunțarea la acest principiu fundamental al Turciei moderne.
”În noua constituție pe care o pregătim principiul laicității va garanta libertatea credinței pentru toți cetățenii și va garanta că statul va fi echisistant în raport cu toate confesiunile”, a spus Davutoglu într-un discurs public ținut la Ankara.
”Principiile fundamentale ale statului nu sunt subiect de dezbatere pentru noi”, a spus Davutoglu, făcând referire la Partidul Justiție și Dezvoltare, la putere din 2002.
Aceste declarații vin după o serie de proteste, unele violente, provocate de o luare de poziție a președintelui Parlamentului, Ismail Kahraman, care a cerut o ”constituție religioasă” și abandonarea principiului laicității.
”Fiind o țară musulmana, de ce trebuie să fim în situația de a face un pas înapoi în privința religiei? Suntem o țară musulmană. Înainte de toate, laicitatea nu trebuie să apară în constituție”, a spus Kahraman.
Laicitatea statului este unul dintre principiile fundamentale ale Republicii Turcia, creată de Mustafa Kemal Ataturk în 1923.
În ciuda asigurărilor date de premier, declarația președintelui Parlamentului a inflamat în continuare opoziția laică din Turcia. ”Laicitatea este linia roșie”, a spus Selin Sayek Boke, purtătorul de cuvânt al Partidului Republican al Poporului, principala formațiune din opoziție. Devlet Bahceli, liderul Partidului Actiunea Naționalistă, a spus că Kahraman ar trebui să dea socoteală pentru greșeala sa.
Partidul de la guvernare s-a distanțat de președintele Parlamentului, cunoscut pentru militantismul său islamist. ”Președintele Parlamentului și-a exprimat propriile opinii”, a spus și presedintele Recep Tayyip Erdogan, aflat marți în vizită în Croația. ”O asemenea reformă nu este de actualitate”, a spus și unul dintre deputații partidului de guvernare.
Cotidianul pro-guvernamental Hurriyet a scris însă că, ”deși constituția religioasă nu este de actualitate, cadrele partidului dezbat introducerea unei referiri la religia musulmana și la Alah”.
Partidul AKP este acuzat de încercarea de a islamiza societatea turcă încă de când a ajuns la putere, în 2002. Este partidul care a permis portul vălului islamic, până atunci interzis categoric în universități și pentru cei care ocupau funcții publice.
Reforma constituțională este un proiect al președintelui Erdogan, care dorește ca Turcia să treacă de la regimul parlamentar la unul prezidențial, pentru a concentra cât mai multă putere in propriile mâini. În Parlament este imposibil de ajuns la un consens, motiv pentru care AKP a recurs la varianta de a redacta un proiect de constituție, pe care să-l prezinte opiniei publice.
AKP deține 317 mandate din cele 550. Are nevoie de 330 de voturi pentru a obține organizarea unui referendum constituțional, ceea ce presupune că are nevoie de atragerea unor parlamentari ai opoziției.
Constituția actuală a fost redactată sub influența juntei militare care a preluat puterea în 1980. Constituția în vigoare spune că din legea fundamentală nu poate fi eliminat principiul laicității.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.